Opinii

Mihai Bobocea, APAPR: Pilonul II a depăşit cu bine provocările şi a performat peste aşteptări, cu o medie de 8,3% pe an timp de 13 ani la rând

Pilonul II de pensii private obligatorii se apropie vertiginos de 20 mld. EUR în administrare şi cuprinde aproa­pe jumătate din populaţia adultă a României – este deci firesc faptul că tot mai multă lume se arată interesată să afle despre modul în care funcţionează şi performează fondurile de pensii.

Zilele trecute am citit o analiză foarte pertinentă publicată în Ziarul Financiar, legată de randamentul anualizat al fondurilor din Pilonul II de pensii private, comparat cu inflaţia şi alţi indicatori. Materialul arată că, de la lansarea lor în 2008 şi până la mijlocul anului 2021, cele 7 fonduri de Pilon II au obţi­nut randamente anualizate între 7,1% şi 8,6% (cu o medie ponderată de 8,3%), compa­rativ cu o inflaţie medie anualizată de 3,1% pentru exact aceeaşi perioadă.

Nota bene: randamentele calculate astfel respectă întru totul standardele GIPS (Global Investment Performance Stan­dards), exact acesta fiind şi modul de calcul şi raportare publică folosit şi de noi, industria de profil (APAPR).

Este vorba de mai bine de 13 ani de funcţio­nare, timp în care Pilonul II s-a con­fruntat cu ape tulburi pe pieţele finan­ciare, de la criza globală din 2008 şi efectele ei până prin 2011, trecând prin numeroase tentative de afectare a integrităţii sistemului din partea anumitor guverne şi până la criza coronaviru­sului şi efectele ei economice din prezent.

Cu toate acestea, iată că Pilonul II a depăşit cu bine provocările şi a performat peste aşteptări. O medie de 8,3% pe an timp de 13 ani la rând – ce investitor cumpătat nu şi-ar dori un astfel de plasament, iar asta într-un context de risk-return foarte rezonabil, cu portofolii de regulă de tipul 75% venit fix şi 25% acţiuni listate şi altele? Plecând de la aceste informaţii, vă propun o scurtă analiză suplimentară şi câteva concluzii.

Calculele ZF, foarte corecte de altfel, arată o diferenţă de 22% între randamentele fondurilor cu cel mai bun şi cel mai slab randament, pe durata celor 13 ani. Am fost curios să înţeleg ce înseamnă această diferenţă de performanţă în termeni de sumă acumulată: cât ar fi strâns „românul mediu” în 13 ani de contribuţie şi investiţii la cel mai bun / cel mai slab fondţ Am actualizat Excelul cu simularea modului de acumulare din Pilonul II, cu conversia contribuţiei din salariul mediu, lună de lună, pe 20 ale lunii (data la care CNPP virează fondurilor de Pilon II sumele participanţilor), am actualizat la 30 iunie 2021 şi am ajuns la rezultatele de mai jos. Excell-ul poate fi descărcat aici.

Un român care câştigă salariul mediu şi a contribuit continuu de la startul Pilonului II până azi a virat 18.277 RON sub formă de contribuţii brute în sistem, având în prezent în contul său personal între 24.292 RON (cel mai slab fond) şi 25.761 RON (cel mai performant fond). Cu alte cuvinte, câştigul net (calculul a ţinut cont de toate comisioanele, eliminându-le din suma acumulată) peste contribuţiile virate variază între 6.015 RON şi 7.484 RON. Diferenţa dintre cele două câştiguri efective (24%) este foarte similară cu cea calculată sintetic, sub forma de randament (vă reamintesc, 22%). Dacă ne uităm însă la suma totală acumulată, diferenţa este de doar 6% în 13 ani de acumulare.

Mergând mai departe, calculele arată că Pilonul II a adus un câştig mediu de 6.883 RON, de 3,5 ori mai mare decât ar fi adus plasarea contribuţiilor într-un depozit bancar (şi tot de 3,5 ori faţă de erodarea ce ar fi fost produsă de inflaţie sumelor neinvestite în acest interval) şi de aproape 5 ori mai mare decât dacă participantul ar fi folosit contribuţiile lunare pentru a cumpăra euro ca investiţie.

Câteva concluzii:

După 13 ani, Pilonul II nu poate fi acuzat de rezultate slabe, dimpotrivă. Randamentul calculat sintetic este de 2,7 ori mai mare decât inflaţia (8,33% anual faţă de 3,11%), în timp ce acumularea efectivă arată o diferenţă de 3,5 ori. Matematica elementară spulberă criticile recurente dar nefondate ale adversarilor ideologici ai sistemului.

Deşi diferenţele de performanţă dintre fonduri sunt semnificative, ele au produs doar o diferenţă de 6% între sumele acumulate de participanţi. Asta înseamnă că pentru români este mult mai importantă apartenenţa la Pilonul II, care aduce rezultate foarte bune în medie faţă de inflaţie, depozite, euro, decât urmărirea continuă a „celui mai performant fond”.

În mod surprinzător, nu fondul cu cel mai bun randament sintetic a adus şi cea mai consistentă acumulare. Asta derivă din perioada lungă de analiză (13 ani) şi din faptul că fondurile au momente cu rezultate mai bune sau mai puţin bune, în timp ce contribuţiile intră continuu în sistem. La final, trăgând linie, rezultatele dintre fonduri sunt atât de mici şi clasamentul se schimbă atât de frecvent, încât merită recitită concluzia anterioară.

Criticile potrivit cărora fondurile nu concurează suficient între ele sunt de asemenea nefondate. Tot ZF a arătat că strategia investiţională a fondurilor este foarte diversă în cadrul contextului destul de constrângător al legislaţiei Pilonului II şi adâncimii limitate a pieţelor financiare locale. Cifrele arată investiţii foarte diferite care duc la diferenţe de performanţă statistic semnificative.

Nivelul contribuţiei contează şi trebuie să crească rapid. Contribuţia actuală de 3,75% din câştigul salarial brut, ciuntită în mod repetat de guverne, trebuie să crească aşa cum a promis actualul executiv. Pilonul II a demonstrat din plin că funcţionează ireproşabil, că performează peste aşteptări în condiţii de risc rezonabile, tot ce rămâne de făcut este majorarea contribuţiei.

Mihai Bobocea este consilier al Board-ului şi purtător de cuvânt al APAPR – Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.