Piesele de baza ale politicii macroeconomice sunt bugetul public(care include atragerea de fonduri europene nerambursabile) sipolitica monetara (care inseamna si politica cursului deschimb).
Bugetul pe 2010, asa cum urmeaza sa fie inaintat ParlamentuluiRomaniei, invita la reflectie. Astfel, exista un curent de gandirecare pornind de la marimea relativ redusa a datoriilor publice incele mai multe economii emergente din UE (ex : Estonia are odatorie publica de sub 10% din PIB) sustine ca se impunepracticarea de stimuli bugetari chiar cu riscul de a crestere adeficitelor, fata de marimea din 2009, in anii ce vin. Acestrationament subestimeaza insa conditiile prezente si probabilviitoare pe pietele financiare; aceste conditii au readus inatentie constrangerea valutara (accesul la finantare externa) siriscul suveran. Episoadele Grecia si Dubai, ascensiunea fulgurantaa datoriilor publice in numeroase tari europene reduc copios marjade manevra a tarilor care nu fac parte din zona euro si care ausuferit caderi dramatice de productie, de venituri bugetare. Dejase profileaza o criza fiscala in Europa si un puternic efect deevictiune pe pietele internationale ale creditului (care vaingreuna accesul tarilor cu deficite mari). Dificultatileextraordinare cu care s-au confruntat autoritatile romane in 2009,in finantarea deficitului bugetar, vorbesc elocvent de precaritatearationamentului amintit. De aceea, consolidarea finantelor publicenu poate fi amanata, ceea ce explica de ce tinta de deficit bugetarin 2010 este inferioara celei din 2009.
Asa cum am incercat sa subliniez adesea (vezi si ZF, 16.11.2009)exista o iesire din chingile sufocante ale nevoii de consolidarebugetara; ma refer la atragerea de fonduri europene. Printr-oatragere masiva de fonduri nerambursabile bugetul public poate aveao functie de impulsionare a economiei in ansamblu. Datele pe carele-am consultat nu arata ca bugetul public sa prevada o crestereputernica a fondurilor UE atrase. Drept este ca veniturilenefiscale ale bugetului de stat (de peste 8 miliarde roni in 2010),in crestere de 3 ori fata de 2009, par sa indice o asemeneaevolutie. Dar, mi se pare foarte putin in raport cu nevoile imenseale economiei autohtone, intr-un an foarte greu. Scaderearesurselor alocate ministerului transporturilor si celui aldezvoltarii sugereaza ca 2010 va fi si mai vitreg cu investitiilepublice. Intr-un an de mare austeritate aceasta nu este deneconceput, dar ar trebui sa facem in asa fel incat, prin atragereade fonduri europene nerambursabile, sa compensam finantarealimitata din resurse proprii si imprumutate. Aici cred ca este ceamai mare hiba a bugetului public, in sensul ca nu reusim sa facemdin absorbtia de bani europeni un piston puternic al executieibugetare.
Este bine ca nu s-a umblat la principalele taxe si impoziteavand in vedere fragilitatea economiei si este intemeiata deciziade a "ingheta" veniturile personale finantate din resurse bugetare;altminteri deficitul la bugetul asigurarilor sociale ar devenicoplesitor. Cat priveste cifrele macro pe baza carora se bizuiebugetul public inflatia asteptata este realista ; nu vad presiuniinflationiste mai mari in 2010 daca veniturile bugetarilor vor fitinute sub control, iar socul accizelor va fi fara consecinte dedurata. Cresterea PIB-ului, intre 0,5-1%, are sanse de realizareavand in vedere relansarea, fie ea lenta, a economiilor mari dinUE; deci exportul ar tracta economia autohtona (vedem si din acestpunct de vedere rolul pe care l-ar putea juca fondurile europene ina formarea unui motor intern). Am rezerve fata de anticipatascadere a numarului somerilor ;cred ca estimata foarte usoaracrestere economica nu va aduce o formare neta de noi locuri demunca. Daca, in schimb, am mari frontul de lucrari publice deanvergura (finantate cu fonduri europene) reducerea somajului ar fimai realista. In fine, intr-un an de mare austeritate nu as fimarit contributia angajatului la sistemul privat de pensii (vezicazul Poloniei).
Este esential ca Guvernul sa se afle intr-un parteneriat cubancile comerciale pentru ca acestea din urma sa accepte saco-finanteze firme din sectorul privat care au primit finantarieuropene. Eximbank si CEC, ca banci ale Statului, ar putea juca unrol mai mare in acest sens.
In ceea ce priveste politica monetara cred ca BNR ar trebui savalorifice momentul lunii ianuarie (trecerea foarte probabila abugetului public prin Parlament si asteptata reluare a finantariide la FMI si CE) pentru a diminua rata de politica monetara (cu celputin 0,50%). Sunt cateva ratiuni in acest sens:
- ajustarea exceptionala (fie ea fortata) a deficitului de contcurent, probabil la in jur de 5% din PIB in 2009, ceea ce a redusdin vulnerabilitatea externa;
- trecerea bugetului foarte probabila prin Parlament;
- rezerve valutare considerabile, la care se vor adauga si celedoua transe de la FMI+ bani de la CE; cele doua transe de la FMI aravea rol de veritabil fond de descurajare a unor atacurispeculative;
- o scadere a dobanzii de politica monetara ar fi un semnalpozitiv pentru economie, ar obliga bancile sa fie mai receptive lanevoia de scadere a dobanzilor efective (care sunt la 15-16% lalei, greu pentru firme sa fie rentabile in conditiile prezente ; amincuraja creditarea in lei (economia se euroizeaza in continuare,ceea ce este rau)
- argumentul ca "prima de risc" (de peste 200 puncte de baza)este considerabila si adaugata la rata inflatiei conduce la un pragde cca 8% la lei este discutabil. Prima de risc este variabila sieste probabil sa se reduca dupa trecerea bugetului si venireatranselor de la FMI si CE ;
- este drept ca vom avea un puseu inflationist din cauzaaccizelor, dar trebuie sa privim in perspectiva. Cu o executiebugetara disciplinata nu ar trebui sa avem presiuni inflationistemari in economie. Iar un credit in lei mai ieftin ar incurajaeconomia autohtona...
- Acordul de la Viena (parteneriatul intre Guvern, BNR, FMI, CEsi bancile comerciale pentru rostogolirea datoriilor pe termenscurt ale sectorului privat) a functionat rezonabil.
Anul 2010 va fi etrem de complicat. Daca vom fi ajutati derevenirea economiilor mari din UE, daca vom reusi sa combinamconsolidarea bugetera cu o absorbtie masiv crescuta de fondurieuropene (care sa permita cheltuieli bugetare totale peste cele din2009 concomitent cu un deficit al bugetului inferior celui din2009) ; daca bancile comerciale vor diminua dobanzile la lei si vorda drumul la creditare perspectivele economiei romensti se vorameliora considerabil.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
