Suprapunerea dintre asteptari si decizie nu reflecta insa neaparat o viziune comuna a bancii centrale, pe de o parte, si a analistilor privind evolutia principalilor indicatori, pe de alta. Dimpotriva, majoritatea analistilor vad presiuni inflationiste acumulandu-se in a doua parte a anului, in timp ce BNR tocmai si-a revizuit, in jos, prognozele privind inflatia la sfarsitul acestui an.
Banca centrala se arata astfel tot mai increzatoare in sansele de a tine sub control evolutia preturilor, mizand pe o transmitere tot mai buna a semnalelor date prin indicatorii de politica monetara in economie. In acelasi timp, este adusa tot mai des in discutie importanta ancorarii expectatiilor inflationiste, atat prin intermediul prognozelor, cat si al nivelului dobanzii. Aceasta ar trebui sa fie consistenta cu scaderea inflatiei, la 3,6% in luna martie si cu un nivel prognozat de 3,7%, pentru sfarsitul acestui an. Or, desi ar insemna conditii de creditare mai restrictive, mentinerea dobanzii la un nivel ridicat ar submina increderea in atingerea unui nivel mai scazut al inflatiei.
De partea cealalta, analistii vad actuala incetinire a inflatiei ca un bun moment de a acumula "arsenal", pentru momentele tensionate asteptate in lunile urmatoare.
De la inceputul anului banca centrala a redus dobanda de politica monetara cu 1,5 puncte procentuale, pana la 7,25% pe an. Aceste miscari au raspuns intr-o anumita masura aprecierii rapide a leului, iar cei care au pariat pe scaderile de dobanda au avut in vedere tocmai acest argument. Aceasta linie de argumentatie arata posibilitatea unei noi reduceri de dobanda, de asemenea de mica amploare.
Pasul de relaxare a politicii monetare a fost constant recalibrat, de la o ajustare masiva, cu trei sferturi de punct procentual in ianuarie, la numai 25 de puncte de baza, luna aceasta. Cea din urma corespunde unui regim de "fine-tunning", specific unei politici monetare care vizeaza conditii economice stabile.
De altfel, nivelul inflatiei este acum destul de coborat, desi ramane in afara limitelor criteriului impus de Tratatul de la Maastricht (care ar presupune un nivel de sub 3%). Totusi, alti indicatori care nu sunt prinsi in acest tratat, precum deficitul de cont curent sau datoria externa releva o pozitie mai putin confortabila. Acestea sunt vazute si in proiectia bancii centrale ca factori care ar putea pune presiune pe cresterea inflatiei pe termen mai lung.
Pe termen scurt, principalele preocupari deriva din posibile relaxari ale politicii fiscale si reorientari ale cheltuielilor initial anuntate pentru investitii catre consum, dar si cresterea rapida a salariilor.
Astfel, principalele diferente dintre proiectiile BNR si ale analistilor raman momentul la care aceste presiuni se vor manifesta.
Daca din piata se intrevad presiuni chiar in urmatoarele luni (si pe fondul unei baze de comparatie nefavorabile), la banca centrala sunt asteptate in 2008. De altfel, proiectia pentru cresterea preturilor in 2008 a fost inrautatita.
In alta ordine de idei, pasii de relaxare a politicii monetare de pana acum au lasat neschimbate nivelurile foarte ridicate ale rezervelor minime obligatorii. Acest instrument, care forteaza bancile sa imobilizeze o parte (20% la lei si 40% la valuta) din resursele atrase in conturi la BNR este una dintre cele mai puternice arme pentru controlul nivelului lichiditatii de pe piata. Iar banca centrala ramane inca la stadiul in care anunta disponibilitatea de a renunta gradual la aceste instrumente, insa primul pas, facut chiar in mai - de excludere a sumelor in tranzit din baza de calcul- are un efect marginal.
Pe baza evolutiilor recente de pe piata monetara, aceste decizii au pus BNR intr-o postura ciudata. Banca centrala a actionat saptamana trecuta, in premiera, ca un creditor pentru sistemul bancar, injectand lichiditate in piata. Aceasta in timp ce sume foarte importante sunt imobilizate sub forma de rezerve minime.
Cu un aer obosit, guvernatorul Isarescu a incercat in prima jumatate a conferintei de presa de vineri sa convinga publicul ca, de fapt, politica monetara nu s-a relaxata, ci dimpotriva, s-a intarit. El a vorbit lent, cu pauze, reluand ideea de mai multe ori pentru a o scoate in evidenta sub diferite forme. Isarescu si-a intrat insa in forma in a doua parte a conferintei care a durat aproape o ora si jumatate, acceptand mai multe intrebari, inclusiv despre profitul BNR. In acelasi timp, el nu a uitat sa introduca pe parcusul discursului o serie de replici la comentarii aparute in ultima perioada in presa in privinta politicii BNR. Astfel, guvernatorul sustine ca banca centrala nu poate contribui la formarea unei piete financiare pe termen lung decat prin reducerea inflatiei si stabilizarea acesteia la niveluri scazute. De asemenea, a spus ca "i s-a racit gura" de cat a avertizat clientela bancilor sa nu mizeze orbeste pe creditul in valuta.
In acelasi timp, seful BNR considera ca piata financiara si publicul larg nu sunt inca destul de "educate" pentru a primi mai multe detalii despre procesul de luare a deciziilor de politica monetara, dupa ce la precedenta conferinta se aratase preocupat de ce se afla "in spatele analistilor" care emit prognoze si comentarii de politica monetara. "Sistemul actual cu comunicate este adecvat", sustine Isarescu, suspectand media ca s-ar concentra asupra situatiei voturilor din Consiliul de Administratie daca acestea ar fi facute publice, in loc sa preia mesajele guvernatorului. "Probabil
s-ar interpreta in fel si chip un vor strans sau unanim ori de ce un membru a votat intr-un anume fel", a spus Isarescu.
Liviu Chiru este redactor al Departamentului banci-finante al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
