Opinii

Lipsa de aderenţă la realitate şi de informaţie a birocraţiei locale, a stratului de funcţionari din ministere şi agenţii care ar trebui să cunoască cu adevărat ce se întâmplă în România este cauza pentru care a fost întors planul de la Bruxelles. Neştiinţă şi nepăsare

Opinie Sorin Pâslaru, ZF

Lipsa de aderenţă la realitate şi de informaţie a...
29.04.2021, 00:06 2364

Exact aşa cum am scris, Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare este un proiect foarte complicat pentru administraţia româneasca: ca un examen din sesiune unde se dublează materia peste noapte, iar timpul de învăţat se reduce la jumătate.

Cum să fie administraţia românească capabilă să producă proiecte valabile, de impact şi care să corespundă cerinţelor mult mai stricte ale UE de această dată, când din 2007 încoace, timp de două exerciţii financiare, 2007-2013 şi 2014-2020, deci de 15 ani, nu reuşeşte să folosească fondurile europene ca lumea, să schimbe cu adevărat România.

Obstacolul principal este lipsa de aderenţă a administraţiei publice la realitatea economică şi socială din România. Adică una sunt hârtiile care circulă prin birouri şi prezentările în PowerPoint – şi acelea de dată recentă – şi alta este realitatea.

Şi realitatea nu de la 300 km, ci de la uşa ministerului. Mergeţi o dată spre exemplu în Bucureşti pe strada Apolodor, vizavi de Casa Poporului, unde-şi au sediul ANAF şi trei ministere: Finanţe, Justiţie, Dezvoltare Regională. Maşini claie peste grămadă, noroaie, haos. Oricine a fost la putere, PSD, PNL, PNTCD, USL sau alte combinaţii, la fel.

Păi dacă la cele mai puternice ministere din România este o organizare zero, ce să mai ceri să conduci o ţară? Mergi în Polonia şi vezi organizare – bariera, locuri de parcare civilizate, spaţiu. În holul ministerelor este afişată organigrama, cu numele şi prenumele funcţionarilor responsabili. Există un secretariat unde eşti întâmpinat şi unde eşti lămurit cum ajungi unde ai treabă. Nu jandarmul, deci nu paza, te ghidează.

La noi, dezorganizare, dar avem jandarmi. Pai niciunul din toţi miniştrii care s-au perindat pe la ministerele astea nu s-a gândit să facă ce-a văzut prin străinătate, să aducă ordinea şi civilizaţia? Nu.

 De fapt, sub orice regim, administraţia publică românească mimează administrarea. Miniştrii vin şi pleacă, directorimea rămâne şi învârte normele şi reglementările în folos propriu sau al diverselor grupuri de interese. Impactul în realitatea economică şi socială? Zero. Inerţia este uriaşă.

 Şi atunci cum să produci tu în patru luni planuri de investiţii de 30 miliarde de euro care să fie şi verzi şi inteligente, „digitale”? Au adunat de prin sertare diverse documente care au mai apărut de fapt prin orice program de guvernare sau strategie pe 2-3-5 decenii şi i-au spus Plan de Redresare şi Rezilienţă.

Drumul mocăniţelor, 200 de clinici şi autostrăzi cu perdele forestiere.

 Lipsa de aderenţă la realitate şi de informaţie a birocraţiei locale, a stratului de funcţionari din ministere şi agenţii care ar trebui să cunoască cu adevărat ce se întâmplă în România este cauza pentru care a fost întors planul de la Bruxelles. Neştiinţă şi nepăsare.

 Daca nu vii să arăţi unde eşti astăzi din punct de vedere al dezvoltarii economice şi sociale, cum România este Africa UE din punctul de vedere al accesului la alimentare cu apă şi canalizare, al reţelelor de gaz, cum materia primă este exportată ca atare şi se întoarce prelucrată, cum lipsa de oportunitaţi de joburi în mediul rural drenează milioane de oameni în străinătate, cum astăzi trenul Bucureşti-Iaşi face mai mult timp decât în 1990, cum să fii înţeles?

 Cum ai tu ca ţară dupa 15 ani de aderare la UE şcoli fără o minge de handbal la orele de sport? În centrul Bucureştiului, nu la Adunaţii Copăceni... Săli de sport unde plouă şi părinţii cumpără echipamente  pentru copii…  Încă 1.000 de şcoli fără toalete în interior…Niciun kilometru de cale ferată electrificată după 1990… Ce este asta? Nu este de fapt dezinteres? Poţi să vii cu miliarde de euro, că dezinteresul asta le risipeşte pe toate şi ţara nu se alege cu nimic.

 Acum este momentul adevărului. De fapt dezvoltarea nu înseamnă bani, ci a şti ce să faci cu ei. Ai identificat tu ca ţară punctele cheie pe care dacă le atingi accelerezi dezvoltarea? Ştii unde sunt cheiţele care odată întoarse cu 1.000 de euro, cu un milion sau un miliard de euro ajungi mai repede la obiectivele pe care ţi le-ai propus?

 Că iată, acum se poate. Ai acces. Ce faci cu banii? Culmea, ni se spune de fapt acum  - voi nu ştiţi ce să faceţi cu banii. Nu ştiţi pentru că de fapt niciodată nu v-aţi bătut capul să schimbaţi cu adevarat România. Ca dacă vă băteaţi capul, o schimbaţi şi fără bani. Precum haosul de pe Apolodor, strada cu trei ministere păzite de jandarmi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO