Grupul de societăţi Nintendo reuşeşte să creeze o breşă…În Pokemon Go lumea reală devine parte a jocului virtual, aducând, astfel, o serie de noi oportunităţi de afaceri care genereaza noi structuri incitante din perspectivă juridică şi fiscală.
Pe muzica lui Junichi Masuda…
Probabil ca ţi-ai auzit colegii, prietenii, copiii, clienţii, contabilul, dentistul, vecinul de la trei şi vânzătorul de la magazinul din colţ că prind de ceva vreme pokemoni şi că reuşesc să facă asta în cele mai diverse şi inedite locuri.
Am putea începe cu sediul KPMG România. Nu numai că au fost raportate multiple cazuri de confruntări între auditori şi pokemoni pe holurile firmei de servicii profesionale, dar, în caz că nu ştiai, sediul KPMG din Bucureşti este şi un Pokestop – un loc de unde pot fi obţinute diferite obiecte cu ajutorul cărora poţi prinde sau dezvolta pokemoni!
Fiscalitate augmentată
Pentru societăţi….
Astfel, dacă eşti unul dintre cei peste 21 de milioane de utilizatori activi şi te afli în trecere pe la sediul KPMG România în aventura ta digitală din Pokemon Go, consultanţii fiscali împreună cu avocaţii KPMG au pregătit un scurt ghid al implicaţiilor fiscale şi juridice generate de jocul care aduce vânătoarea de pokemoni în viaţa de zi cu zi.
Deşi Pokemon GO este prezentat publicului ca fiind un software freemium – adică o aplicaţie pusă la dispoziţie cu titlu gratuit, dar în cadrul căreia pot fi efectuate diverse achiziţii cu bani reali, au apărut discuţii despre contravaloarea efectiv plătită de utilizatori pentru folosirea aplicaţiei. Astfel, modelul utilizat de către
Pokemon GO şi de către multe alte aplicaţii freemium constă în acordarea accesului cu titlu gratuit doar în cazul în care utilizatorul este de acord să ofere aplicaţiei accesul la anumite informaţii personale. Astfel, pentru a rula Pokemon GO, trebuie acordat acces la Contacte, Locaţii, Memorie, Reţea, Camera şi lista poate continua...
Având în vedere cele de mai sus, se pune întrebarea dacă dezvoltatorii Pokemon GO monetizează aplicaţia nu numai prin intermediul in-app purchases, dar şi prin faptul că aceştia colectează big data pe care le folosesc mai departe în scop comercial. Astfel, întrebarea evidentă din perspectiva impozitelor indirecte este în ce măsură contravaloarea datelor personale obţinute de la fiecare utilizator ar trebui să fie inclusă în baza de impozitare a serviciilor oferite, în plus faţă de preţul plătit pentru in-app purchases. De asemenea, s-ar ridica şi întrebări cu privire la locul unde ar trebui să fie impozitate veniturile dar mai ales care sunt veniturile din aplicaţie, ţinand cont că valoarea datelor efectiv transferate de utilizatori nu este sau nu poate fi efectiv cuantificată.
KPMG a lansat recent un studiu despre fenomenul BIG data „Viitorul impozitelor indirecte: 2020 şi mai departe” în care atrăgeam atenţia asupra faptului că autorităţile fiscale înţeleg din ce în ce mai mult importanţa şi disponibilitatea datelor din mediul de afaceri. Mai mult, nu trebuie sa ignoram impactul Big Data asupra formulării, aplicării politicilor fiscale şi administrării în domeniul impozitelor.
…. dar şi pentru Jucători
Cu toate ca este prevăzut în mod specific faptul că transferul / înstrăinarea de conturi Pokemon Go încalcă Termenii şi Condiţiile Niantic, asta nu a împiedicat utilizatori ai aplicaţiei care au ajuns la un nivel avansat în Pokemon Go să-şi tranzacţioneze conturile pentru sume care ajung până la mii de euro!
Persoanele care întreprind astfel de activităţi în România trebuie să ia în considerare şi implicaţiile fiscale care iau naştere din vânzarea de conturi Pokemon GO. În acest sens, în afara de obligaţiile mai mult sau mai puţin evidente cu privire la impozitul pe venit şi contribuţii sociale, ar trebuie analizată şi obligaţia de a colecta TVA – în cazul în care se realizează transferuri de mai mult de 65,000 euro într-un an.
Mai mult, având în vedere popularitatea imensă a Pokemon GO, multe companii au început deja să ia în considerare aplicaţia în strategia lor de marketing. Unul dintre cazurile de succes este un restaurant din Statele Unite care, printr-o achiziţie de numai 10 dolari pentru incense-uri din Pokemon GO (respectiv articole folosite pentru atragerea de pokemoni), a reuşit să-şi crească vânzările cu 75% în perioada următoare, având în vedere că incense-urile achiziţionate au atras pokemoni în restaurantul respectiv, pokemoni care, la rândul lor, au atras jucatori / potenţiali clienţi în locaţie!
Pentru afacerile care au achiziţionat deja sau care intenţionează să achiziţioneze diverse obiecte din Pokemon GO în scopuri de marketing, ar trebui totuşi acordată atenţie susţinerii deductibilităţii acestor achiziţii, din perspectiva impozitului pe profit şi TVA. Conform legislaţiei fiscale din România, cheltuielile cu servicii sunt deductibile doar dacă sunt susţinute de documente justificative care atestă prestarea efectivă a serviciilor şi faptul că acestea au fost achiziţionate în scopul desfăşurării activităţilor economice. Astfel, documentarea unor achiziţii de servicii precum in-app purchases din Pokemon GO poate fi o reală provocare pentru contribuabili. Mai mult decât atât, în cazul în care o societate achiziţionează articole din aplicaţie ar putea exista obligaţia reţinerii declarării şi virării impozitului cu reţinere la sursă.
Noi provocări în domeniul proprietăţii intelectuale
Nimic nu anunţa în februarie 2016, când a fost realizat topul celor mai influente brand-uri din lumeş1ţ, ascensiunea mărcii “Pokemon”. Aceasta nu se regăsea în top, însă cu peste 335 de mărci protejate la nivel mondial de către societăţi ai grupului Nintendo, respectiv Nintendo of America Inc. şi Nintendo Co. Ltd.ş2ţ, “Pokemon” promite să spargă topurile anului 2017.
Utilizarea crescută şi prezenţa globală a fenomenului “Pokemon”, aduce în domeniul proprietăţii intelectuale provocări atât pentru dezvoltator cât şi pentru societăţi sau persoane fizice interesate să dezvolte noi soluţii de afaceri, virtuale sau cât se poate de reale.
Provocările notorietăţii mărcii.
În acest sens, dezvoltatorul jocului va trebui să ducă o luptă cu avalanşa notorietăţii mărcii sale, ce poate determina implicaţii complexe.
Notorietăţii nu se limitează doar la marca “Pokemon”, dezvoltatorul trebuind să protejeze şi pe “Pikachu” şi prietenii săi de joacă, existând astfel peste 100 de mărci ale celebrului personaj.
Pokemon ca şi business.
În acest context, întrebările care se pun sunt cum putem să prindem cât mai mulţi pokemoni în business-ul nostru…şi mai ales, cum facem acest lucru fără a risca posibile încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală Sunt deci, oare liberi pokemonii pe stradă, sau au stăpân?
Din perspectivă juridică aplicaţia “Pokemon Go” ce găzduieşte noii noştri prieteni este protejată ca şi creaţie intelectuală, prin intermediul drepturile de autor. Astfel că, înainte de a tipări invitaţii la evenimente pokemon-friendly, care nu se rezumă la cunoscuţi/familieş3ţ, şi care au un scop comercial, va trebui să avem în vedere că este necesară încheierea unor contracte de licenţă neexclusivă, pe baza cărora “închiriem” de la titular dreptul de a utiliza aplicaţia în evenimentele noastre şi care ne acordă posibilitatea să-l invităm chiar şi pe Pikachu la petrecere!
Pokestop.
Cum rămâne însă cu Pokestop-urile? Multe societăţi, printre care şi KPMG România, au devenit pokestop în aplicaţia “Pokemon Go”.
Pokestop-urile sunt marcate prin imagini ale diverselor clădiri, spaţii publice etc. oferite de Google Maps, care includ şi alte mărci protejate.
Din acest punct de vedere, potrivit Politicii de confidenţialitate a Nintendo se menţionează că mărcile, altele decât cele deţinute de Nintendo, aparţin proprietarilor acestora.
Oricum, setarea unui sediu / punct de lucru ca Pokestop poate fi o oportunitate semnificativa de marketing, deşi pare a fi suspendată temporar aceasta posibilitate, cel mai probabil din cauza volumului foarte mare al cererilor în acest sens.
Cu toate acestea, considerăm că noi implicaţii juridice aşteaptă la colţ, mai ales din perspectiva publicităţii.
Ramona Jurubiţă este partner KPMG, Head of Tax and Legal
