Un subiect de interes conturat în dezbaterea publică este reprezentat de analiza impactului pe care îl au comisioanele percepute de fondurile de pensii active în cadrul Pilonul II asupra randamentului generat pentru participanţii în sistem. Dincolo de relevanţa acestei informaţii, o transparenţă mai ridicată poate contribui la o mai bună înţelegere a sistemului de către participanţi şi, în ultimă instanţă, la creşterea gradului de încredere în acesta. Obiectivul acestei analize nu este de face aprecieri calitative cu privire la nivelul comisioanelor, ci de a contribui la dezbaterea publică prin încercarea de cuantificare a impactului acestora.
În cadrul Pilonului II participanţii plătesc două tipuri de comisioane: (i) cel din contribuţiile virate în cuantum de 2,5% din sumele transferate (din aprilie 2018 unul dintre fondurile de pensii a redus acest comision la 1,7%) – practic acest comision diminuează sumele efectiv investite şi (ii) cel de administrare în cuantum de 0,6% pe an din activele acumulate (în practică se percepe 0,05% pe lună). Comisionul de administrare diminuează valoarea unitară a activului net raportată în fiecare lună în timp ce comisionul din contribuţie nu afectează această valoare.
În analiza de mai jos, prin randament obţinut pentru participanţii la Pilonul II voi avea în vedere randamentul ponderat cu fluxul de contribuţii care reflectă mai fidel fructificarea sumelor investite de către contributori şi nu cel determinat pe baza valorii unitare a activului net care arată mai fidel performanţa investiţională a administratorilor. În mai multe articole anterioare am comentat pe larg în legătură cu diferenţele conceptuale dintre cei doi indicatori.
Calculele se referă la perioada mai 2008 - iunie 2018, sunt realizate pe baza valorilor la nivelul întregului sistem şi au avut în vedere determinarea randamentului ponderat cu fluxul de contribuţii în 3 variante:
1. Randament mediu anualizat al sumelor efectiv investite (acestea sunt egale cu contribuţiile brute din care s-a dedus comisionul din contribuţii). Acesta indicator ne arată cum au fost fructificate sumele investite şi include comisionul de administrare care se plăteşte din active.
2. Randament mediu anualizat al sumelor transferate. În acest caz, se va ţine cont şi de comisionul din contribuţii care face ca sumele investite să fie mai mici decât cele transferate. Practic acest indicator ne va arăta randamentul obţinut pentru participanţi ţinând seama de toate comisioanele plătite.
3. Randament mediu anualizat în absenţa oricăror comisioane. Acest indicator va permite identificarea impactului asupra randamentului separat pe cele două tipuri de comisioane.
Din perspectiva metodologiei utilizate indicatorul 1 presupune identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor efectiv investite în cadrul Pilonului II (contribuţiile brute din care se deduce comisionul) cu suma acumulată la 30.06.2018 (circa 43,7 mld. lei). Indicatorul 2 presupune identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor transferate (contribuţiile brute) cu suma acumulată la 30.06.2018. Indicatorul 3 a presupus determinarea unei valori unitare a activului net şi mai departe a unui factor de multiplicare luna t / mai 2008 în absenţa perceperii comisionului lunar de administrare de 0,05% din active şi mai apoi identificarea acelei rate de fructificare care egalează suma capitalurilor transferate (contribuţiile brute) cu activele care s-ar fi acumulat la 30.06.2018 în absenţa oricăror comisioane (evaluate la un nivel de circa 45,9 mld. lei). Toţi aceşti indicatori au fost determinaţi pe baza unui calcul de tip rată internă de rentabilitate.
Varianta integrală a datelor şi tabelelor pe baza cărora s-au determinat cei trei indicatori este disponibilă în documentul Excel ataşat.
Rezultatele indică un randament mediu anualizat al sumelor efectiv investite – indicatorul 1 - de circa 5,55%. Altfel spus, după ce s-a reţinut comisionul din contribuţii fondurile de pensii au realizat o fructificare medie anuală pentru participanţi de 5,55%. Practic această valoare include comisionul de administrare şi nu ţine cont de cel din contribuţii.
De asemenea, rezultatele arată un randament mediu anualizat al sumelor transferate – indicatorul 2 – de circa 4,84%. Practic această valoare include toate comisioanele plătite către fondurile de pensii.
În ceea ce priveşte randamentul care s-ar fi obţinut în absenţa oricărui comision – indicatorul 3 – acesta înregistra la momentul 30.06.2018 un nivel de circa 6,21%. Astfel, cele două comisioane în total au generat o diminuare de randament de circa 1,37 puncte procentuale (de la 6,21% la 4,84%), impactul fiind relativ echilibrat între cele două tipuri de comisioane (circa 0,71 pp comisionul din contribuţii şi circa 0,66 pp cel de administrare).
Se poate observa că impactului comisionului din contribuţii asupra randamentului este mult mai mic comparativ cu valoarea acestuia de 2,5% întrucât se percepe o singură dată, iar sumele sunt investite ulterior pentru o perioadă lungă de timp. Mai mult, această influenţă se va mai diminua în timp comparativ cu nivelurile actuale.
De asemenea, este de interes determinarea şi a sumelor totale încasate din comisioane de către fondurile de pensii de la înfiinţarea Pilonului II şi până în prezent.
În perioada mai 2008 – iunie 2018 nivelul nominal al comisioanelor încasate de fondurile de pensii active în cadrul Pilonului II se situează la circa 1,85 mld. lei, sumele anuale majorându-se de la circa 22 mil. lei în anul 2008 la circa 397 mil. lei în anul 2017. Comisioanele din contribuţii au însumat circa 920 mil. lei, nivel relativ apropiat de cel al comisioanelor de administrare de circa 932 mil. lei. Iniţial domina comisionul din contribuţii, activele acumulate fiind mai reduse, iar din anul 2014 comisioanele de administrare le-au depăşit pe cele din contribuţii. Ponderea comisioanelor anuale în total active s-a diminuat de circa 2,68% în anul 2008 la valori apropiate de 1% începând cu anul 2013. Media în perioada 2008-2017 este în jur de 1,35%.
Dintr-o altă perspectivă, sumele transferate în perioada analizată însumează circa 37 mld. lei, sumele finale disponibile în conturile participanţilor sunt de 43,75 mld. lei, respectiv un nivel mai ridicat cu 18,3%. În absenţa oricărui comision, sumele acumulate ar fi fost de circa 45,95 mld.lei respectiv cu circa 24% mai mari comparativ cu sumele transferate.
Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat
Bogdan Dumitrescu – Conferenţiar universitar doctor, Departamentul de Monedă şi Bănci, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Şef serviciu Consiliul Fiscal
