Opinii

Harta salariilor: de ce salariul mediu din Botoşani este mai mare decât în Bihor, deşi investiţiile străine sunt de 14 ori mai mari în Bihor? Doi IT-şti români din Bucureşti au creat şi vândut o firmă, Tremend, cu 650 de angajaţi. I-a sunat vreun ministru să-i întrebe cum să facem câte un Tremend şi la Oradea, la Botoşani şi la Constanţa?

Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF

Harta salariilor: de ce salariul mediu din Botoşani este...

Autor: Sorin Pâslaru

14.01.2022, 00:05 6883
Modelul creşterii economice şi a creării de locuri de muncă exclusiv pe baza investiţiilor străine este pus la încercare de realitatea de pe piaţa muncii: investiţiile străine nu aduc neapărat salarii mai mari în judeţele unde predomină.

Cel mai pregnant se vede diferenţa între unul din judeţele care au atras cele mai multe şi mai mari investiţii străine din ultimii 20 de ani, Bihor, aproape de graniţa de vest şi judeţul Botoşani, aflat în nord-est, unde investiţiile străine sunt de 14 ori mai mici.

Salariul mediu net din Bihor şi prin asimilaţie, din Oradea, era de 2.894 de lei în octombrie 2021, faţă de 2.986 de lei în Botoşani, conform Institutului Naţional de Statistică. Nici Aradul nu este departe, cu un salariu mediu net de 3.025 de lei. Toate cele trei judeţe sunt sub salariul mediu net pe economie din octombrie 2021, de 3.544 de lei.

În perioada octombrie 2019-octombrie 2021, adică în cei doi ani pandemiei, salariul mediu net a crescut în cele două judeţe cu 16%, respectiv 15%. În Arad a crescut cu doar 7%.

 Pe de altă parte, stocul de investiţii străine directe era în Bihor de 1 miliard de euro la 31 decembrie 2020, de 14 ori mai mare decât cel din Botoşani, de 74 milioane de euro.

 Era de aşteptat ca cererea mai mare din partea angajatorilor să se transpună în salarii mai mari. Însă iată că investiţiile străine nu reuşesc să imprime în economie suficientă ofertă de muncă astfel încât angajaţii să se ducă spre mult aşteptatul salariu mediu de 1.000 de euro net, adică 5.000 de lei.

 Cu o inflaţie în puternică revenire, bruma de creşteri salariale reale din ultimii zece ani începe să dispară. Care este explicaţia? O spun în discuţii informale chiar membrii Consiliului Investitorilor Străini. Strategia de atragere de investiţii cu orice preţ, fără o perspectivă a valorii adăugate, nu mai este de actualitate.

 Investitorii străini trebuie convinşi să intre pe piaţa locală, dar nu orice investitori, ci în primul rând companiile care aduc valoare adăugată înaltă şi care încheie parteneriate cu sistemul de cercetare şi învăţământ pentru dezvoltarea de produse aici.

 Simpla integrare în lanţurile de componente, cu 90% din valoarea adăugată rămasă la sediile centrale (headquarters) şi în centrele de cercetare-dezvoltare din alte ţări nu poate aduce dezvoltare, ci doar locuri de muncă plătite sub media pe economie, pe perioade temporare.

 România nu are nici o strategie vizibilă de atragere a investiţiilor străine cu mare valoare adăugată. Ce departament, ce minister se ocupă de atragerea investiţiilor străine? Nu ştie nimeni. Deocamdată se restructurează ministerele pentru a-i face loc Gabrielei Firea cu Ministerul Familiei. Este bine să ai un astfel de minister, dar mâncare cine aduce aduce în familie şi cine plăteşte facturile la energie? Unde este Ministerul Producţiei? Sau al Investiţiilor?

Tema atragerii de investiţii şi de creare de locuri de muncă este complet uitată. Nu apare în discursul niciunui ministru, al premierului sau al preşedintelui.

 Săptămâna trecută, doi tineri antreprenori, Ioan Cocan şi Marius Hanganu, absolvenţi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Politehnicii din Bucureşti, au vândut compania pe care au fondat-o în Bucureşti, Tremend, care ajunsese la 650 de angajaţi în 2021, către un gigant internaţional al publicităţii, Publicis.

 Tremend, care vinde platforme software pentru multinaţionale de retail şi bancare, cu 60% venituri din export,  şi-a majorat afacerile de 100 de ori în ultimii

10 ani, de la 1,5 milioane de lei la 150 milioane de lei în 2021. În fiecare an a mai angajat încă 100 de oameni, iar acum are de gând ca sub umbrela Publicis să ajungă la 2.500 de IT-şti în România.

Doi absolvenţi români ai uneia dintre cele mai grele facultăţi din cadrul Politehnicii au ajuns singuri să stea la masă cu marile companii cu afaceri de zeci de miliarde de euro. De ce? Pentru că au pus pe masă produse de mare valoare adăugată, au înţeles ce vrea clientul şi au livrat ce voia piaţa.

650 de IT-şti ori 2.000 de euro salariul mediu net lunar înseamnă 16 milioane de euro pe an injectaţi în economie şi

8 milioane de euro taxe către stat. Ca ei mai sunt 215.000 de angajaţi în IT care împreună susţin aproape 7% din creşterea economică din 2021.

I-a sunat premierul Ciucă sau ministrul Muncii Marius Budăi pe cei doi să îi felicite şi să îi întrebe ce au nevoie să mai facă încă 10 firme la fel? Sau pe decanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare să îl întrebe ce nevoi are să mai apară încă 1000 de Cocani şi Hangani, nu numai la Bucureşti, ci şi la Giurgiu, la Botoşani sau la Oradea, unde astăzi salariul mediu net este sub cel pe economie?

Cu amândoi ochii la împărţit banii – care vin de fapt din împrumuturi – guvernul Ciucă uită că cineva trebuie să şi plătească distracţia. Aduceţi investitori sau creşteţi companii locale, că mâine când vă uitaţi în cont s-ar putea să nu mai aveţi ce vedea.

 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO