Nu aduce anul ce aduce ultimul Monitor Oficial al anului. 1332 din 2020 e ultimul Monitor Oficial al anului 2020. În cadrul lui, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 implementează un proiect pe care nu-l aşteptam, nu-l doream, dar îl bănuiam: amână pentru 2022 câteva din măsurile fiscale mult aşteptate, printre care majorarea la 140.000 EUR a pragului până la care se aplică TVA de 5% la imobile precum şi eliminarea pragului de 30% pentru deductibilitatea creanţelor neîncasate cesionate.
Nu e tot proiectul aşa rău...
Se prelungeşte şi termenul de suspendare a executărilor silite (care implică o somaţie), a accesoriilor şi a prescripţiei fiscale până în 31.03.2021.
Atenţie însă: nu se prelungeşte şi termenul de suspendare a executărilor silite prin poprire, termen care fusese stabilit prin OUG 29/2020 şi care a expirat, după diverse prelungiri, de Crăciun – 25.12.2020.
Se prelungeşte şi perioada în care se poate solicita anularea accesoriilor aferente creanţelor principale anterioare lunii martie 2020 (facilitate instituită prin OUG 69/2020). Tehnica legislativă reia logica anterioară - perioadă depunere, decădere, perioadă depunere – deşi este inexplicabil de ce se menţine perioada de decădere dintre cele două perioade de depunere (dacă s-a depus o cerere după 15.12, dar înainte de 01.01.2021, cererea va fi respinsă ca tardivă, dar se va putea relua, identic, după 01.01.2021). Tot până la 31.03.2021 se prelungeşte şi termenul în care se poate solicita eşalonarea simplificată – OUG 181/2020 – aferentă obligaţiilor scadente în 2020, după instituirea stării de urgenţă.
Se amână şi alte măsuri (vouchere, obligaţie case de marcat electronice fiscale) şi se clarifică diverse probleme întâmpinate la calculul contribuţiilor şi impozitelor aferente indemnizaţiilor acordate pentru facilitarea formelor de organizare a muncii la distanţă (OUG 30/2020 sau Kurzarbeit).
Dar cu TVA-ul ce avuserăţi ?
Piaţa imobiliară se dezvoltase în ultima parte a anului 2020 plecând de la premisa implementării din ianuarie 2021 a majorării pragului aferent TVA de 5% la 140.000. E adevărat că părea prea frumos: măsura era luată din timp, contribuabili aveau timp să analizeze, să se pregătească, să modifice planurile, cumpărătorii se puteau uita la apartamente sau case ceva mai mari.
Dintr-o dată planurile trebuie să se schimbe. Apartamentele sau casele care erau concepute în vederea unei vânzări cu TVA 5% trebuie să ţină cont de TVA de 19%. Proiectele care aveau în vedere vânzarea unor imobile sub acest prag trebuie să regândească întregul plan de la zero pentru a ţine cont de majorarea preţului cu 20%. Acest lucru implică:
- Adaptări ale proiectelor
- Identificarea altor cumpărători
- Soluţionarea disputelor cu cei care contractaseră deja având în vedere TVA de 5%.
Cu privire la ultimul punct, un rol important îl vor avea şi băncile care finanţau aceste achiziţii. Majorarea preţului cu 14% îi va face pe mulţi cumpărători să nu se mai încadreze în plafonul de finanţare fiind necesară reorientarea către alte apartamente sau case. Aşa cum pandemia ne-a redescoperit importanţa clauzelor de forţă majoră, schimbările TVA-ului aferent locuinţelor ne vor ajuta să redescoperim clauzele ce vizează taxele din antecontractele de vânzare-cumpărare. Să sperăm că surpriza nu va fi foarte neplăcută şi nu îi va forţa pe cumpărători să achite 14% în plus.
Cred că modificarea ne învaţă ceea ce bănuiam: ar trebui să privim cu atenţie orice măsură fiscală şi să nu luăm vreo decizie sau să facem vreun plan asumând un anumit nivel al taxelor. Se pot schimba sau reinterpreta oricând. Uneori în favoarea noastră, deseori nu.
Ne reîntâlnim în jurul datei de 31 martie 2021 dacă, până atunci, nu mai apare vreo reglare bugetară.
Material redactat de George Trantea, counsel Filip & Company.
