Ne-au spus Generaţia Y sau Generaţia Millennials. Ne-au spus că suntem generaţia care vrea să lucreze puţin şi să câştige mult. Generaţia care preferă să lucreze remote, de acasă sau din cafenele. Generaţia care are tot timpul nevoie de feedback din partea şefilor, altfel acumulează frustrări.
Munca de acasă a devenit însă o corvoadă şi nu trece zi pe Facebook fără ca tinerii să se vaite că s-au săturat de muncit din sufragerie sau din dormitor. Cafenelele s-au închis însă, un motiv în plus de supărare, iar munca a ajuns să fie, în unele cazuri, dublă, triplă faţă de o zi obişnuită la birou.
Ultimii ani au mai adăugat o etichetă în dreptul generaţiilor născute după 1980. I-am putea spune generaţia hashtag. A început cu #rezist, afişat din tot sufletul şi cu înverşunare în Piaţa Victoriei, pe Facebook sau în conversaţii la cafea. #rezist a devenit simbolul speranţei şi al luptei contra orice şi contra oricui care se pune stavilă în calea bunului mers al lucrurilor. „Rezist” aproape că nu mai are sens fără hashtag, e semn al supravieţuirii şi liant între cei care vor să arate că sunt din aceeaşi tabără.
Anul trecut, cam tot pe vremea asta, dorinţa României de a avea autostrăzi a căpătat voce prin hashtagul #şîeu, o umbrelă sub care s-au adăpostit cei care au încetat să muncească, vreme de 15 minute, ca să atragă atenţia guvernului asupra dorinţei de a circula decent pe drumuri şi autostrăzi din România. #şîeu a pornit de la Ştefan Mandachi, omul de afaceri sucevean care a construit primul – şi încă singurul – metru de autostradă din Moldova, de unde şi scrierea fonetică după limbaj moldovenesc. De la companii şi oameni de afaceri, la primari, şcoli, asociaţii şi ONG-uri, toţi s-au înscris în comunitatea #şîeu.
De câteva săptămâni, #staiîncasă e noul trend în Social Media, dar nu numai. Pe ambalajul mâncării comandate prin Uber Eats în weekend am găsit acelaşi mesaj. Orange şi Vodafone şi-au redenumit reţelele în #StămAcasă şi numeroşi retaileri îşi încheie mesajele care anunţă închiderea magazinelor fizice cu acelaşi mesaj: #StaiAcasă! Din zece mailuri primite, opt au la final acelaşi îndemn, dublat uneori de #StaySafe.
Ironia face că, acum doi-trei ani, pe străzi se scanda să „Ieşi din casă dacă-ţi pasă!”, aluzie la nevoia de mobilizare a tuturor pentru a scoate România din dezmorţire. Ani mai târziu, iată, erou eşti abia dacă #staiacasă şi eviţi interacţiunile, rupi în două Netflixul şi reţelele sociale şi te înscrii la tot felul de cursuri online care să păstreze o oarecare legătură vagă cu ceea ce era viaţa ta înainte de pandemie.
Ce va urma când vom putea reveni la serviciu şi în comunitate? Când ne vom putea cumpăra din nou cafeaua de la cafeneaua preferată sau când vom putea iar să aşteptăm autobuzul/ metroul în staţie cu gândul la toate acele zile în care drumul dintre casă şi serviciu era, de fapt, distanţa de cinci paşi dintre pat şi scaunul de la birou. Are şi revenirea la normalitate nevoie de un hashtag al ei? Când ne vom învia pe noi, cei de dinainte, dar şi lumea, (aproape) la fel cum era. De pildă, #cumreînviemeconomiaşibusinessul? Cum ne reînviem pe noi?
