Opinii

Florin Cîţu are ocazia să fie Margaret Thatcher al României: să vedem însă dacă are voinţă şi puterea de a se lupta cu sindicatele de stat, de a reduce aparatul bugetar şi celebrele sporuri (până acum sunt numai vorbe), de a intra măcar în birourile firmelor de stat, puşculiţele de partid sau de a vinde pe Bursă companiile de stat

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

Autor: Cristian Hostiuc

14.02.2021, 22:37 10811

În 1979, spre surprinderea întregii lumi politice, Margaret Thatcher a preluat conducerea guvernului de la Londra, dar nu multă lume paria pe ea.

Într-un deceniu, printr-o determinare şi o voinţă politică extraordinară, premierul Marii Britanii a scos ţara de sub ameninţarea puternicelor sindicate, a privatizat companiile de stat, a renunţat la statul-dădacă şi a pus bazele celei mai puternice pieţe financiare din lume – City-ul londonez. Plus că a fost unul dintre liderii politici care a contribuit la căderea comunismului.

Premierul României, Florin Cîţu (st.) şi Margaret Thatcher, premierul Marii Britanii în perioada 1979-1990 (dr.)

Păstrând proporţiile, premierul Florin Cîţu are ocazia să facă acelaşi lucru:

- să reducă aparatul bugetar, care în perioada în care el a fost ministru al Finanţelor, a crescut cu 14.000 de poziţii, ajungând la 1,249 mil. persoane;

- să se lupte cu sindicatele din învăţământ, sănătate, transporturi, administraţie publică, care cer an de an tot mai mulţi bani fără să ofere servicii mai bune;

- să reducă puterea şi ameninţarea companiilor de stat;

- să taie anomaliile din sistemul de sporuri;

- să găsească o soluţie viabilă la pensiile speciale;

- să majoreze vârsta de pensionare în instituţiile de forţă: nu poţi să te pensionezi la 48 de ani iar a doua zi să te reangajezi la stat;

- să vândă pe Bursă acţiunile la companiile de stat şi să facă din Bursa de la Bucureşti starul Europei Centrale şi de Est prin care să atragă investiţii de portofoliu de peste 2 mld. dolari pentru că are cu ce, astfel încât, în final, Bursa să devină cel mai bun loc de finanţare şi pentru companiile private;

- să schimbe cât mai repede legislaţia pentru investiţiile în gazele din Marea Neagră astfel încât să se dea drumul la aceste proiecte.

Din punct de vedere politic guvernul Cîţu are o majoritate în Parlament care poate lua multe decizii din punct de vedere legislativ, fără să se uite la retorica publică de genul PNL/Guvernul/Cîţu ne vinde ţara, ne vinde companiile de stat profitabile.

Până la urmă acţiunile de la companiile de stat care s-ar vinde pe Bursă, ar intra în Pilonul II de pensii, acolo unde au banii peste 7 mil. români.

Întrebarea este dacă Florin Cîţu, teoretic cel mai puţin infectat de aparatul de stat pentru că vine din sectorul privat, are determinarea şi voinţa politică să facă aceste lucruri.

Din păcate PNL este mai mult un partid social, apărător al administraţiei de stat, decât un partid liberal care ar vrea o prezenţă mai redusă a statului, a instituţiilor de stat, a companiilor de stat, a oamenilor care o viaţă întreagă au lucrat la stat, dar sunt liberali, în economie şi în business.

Nu trebuie să uităm că în guvernarea PNL – Tăriceanu 2004-2008 numărul angajaţilor la stat a crescut cu 200.000 (enorm), de la 1,19 milioane la 1,39 milioane – decembrie 2008.

În guvernarea Orban, unde Florin Cîţu a fost ministrul Finanţelor, numărul de angajaţi la stat a crescut cu 14.000 ajungând la 1,249 milioane, cu o factură salarială de 110 mld. lei, în creştere cu 7,5% în 2020.

În ciuda retoricii exprimate de la Palatul Victoria că „aşa nu se mai poate” – „trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte, sunt cheltuieli salariale şi de pensii care nu mai pot fi susţinute, au fost măriri făcute din pix de PSD, vom rediscuta legea salarizării bugetarilor, vom restructura companiile de stat, vor urma concedieri”, realitatea din bugetul pe 2022 prezentat public joi, arată altfel: nu scrie nimic concret despre reducerea aparatului bugetar, nu este nicio cifră:

- celebrele sporuri nu sunt tăiate ci doar cheltuielile salariale sunt plafonate la nivelul din decembrie 2020, deci nici vorbă despre tăierea sporurilor;

- pensiilor speciale nu li se întâmplă nimic, au acelaşi buget;

– instituţiile de stat, agenţiile de stat sunt în acelaşi număr;

- cheltuielile statului sunt prevăzute să crească cu 2%, deci nici vorbă de austeritate, în schimb veniturile sunt prognozate să aibă o creştere de 13%, adică sectorul privat şi economia trebuie să muncească mai mult ca să plătească mai multe taxe şi impozite;

- nu există nimic concret, care sunt companiile de stat cu pierderi, care sunt aceste pierderi, când şi cum se vor face reducerile acestor pierderi, cum se va restructura personalul – nicio cifră concretă.

În schimb consemnăm un deficit bugetar de 80 mld. de lei, ce-i drept în scădere de la 102 mld. lei în 2020, ceea ce va implica încă o creştere a datoriei publice.

În bugetul pe 2021 nu se menţionează nivelul la care va ajunge datoria publică la finalul acestui an, ci doar că nu va depăşi 55% din PIB.

Bugetul prezentat public de guvernul Cîţu nu este deloc de austeritate, ci chiar este un buget generos în condiţiile acestei crize.

Dacă tot de la Palatul Victoria se vorbeşte despre reforma aparatului bugetar, premierul Cîţu ar trebui să prezinte public o situaţie clară a tuturor instituţiilor de stat, cele care primesc bani de la stat şi cele care se autofinanţează prin taxe şi impozite cu:

– numărul de salariaţi;

- salariul mediu;

- primele 30% din salariile cele mai mari;

- modalităţile de formare a întregului salariu – defalcarea pe sporuri sau alte forme de venit.

Acest lucru ar ajuta la o înţelegere unde se duc 110 mld. lei an de an, plus o evoluţie a acestor venituri de la guvernul Cioloş încoace.

Din păcate premierul Cîţu are o istorie politică cu multe declaraţii care ulterior nu au fost acoperite de realitate – începând de la dezastrul PSD, ce s-a întâmplat cât timp a fost Orlando Teodorovici ministru al Finanţelor, ca să nu mai vorbim de celebrul #RomaniiTrebuieSaStie.

În afară de faptul că ştim că guvernarea PSD a fost dezastruoasă, că creşterea salariilor şi a pensiilor a fost făcută din pix, fără nici un fel de acoperire, actualul premier, un om al cifrelor, nu a venit cu nimic concret.

Florin Cîţu are ocazia să fie Margaret Thatcher al României dar să vedem dacă vrea şi dacă poate.

Problema este că PNL şi nu PSD poate să fie primul care se opune reformei statului, a aparatului bugetar, a sistemului de salarizare, a corecţiilor care trebuie făcute în buget. 

În declaraţii, toată lumea vrea să facă, dar în realitate mai toţi se împotrivesc, pentru că ar însemna să îşi submineze propria existenţă.  

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO