Opinii

Flavius Jakubowicz, Jasill: Băncile din România sunt reticente în ceea ce priveşte deschiderea de conturi pentru criptomonede

Opinii primite la redacţie

Flavius Jakubowicz, Jasill: Băncile din România sunt...
16.04.2021, 12:03 724

Criptomoneda continuă să atragă atenţia investitorilor, antreprenorilor, autorităţilor de reglementare şi a publicului, în ciuda vocilor conform cărora piaţa criptomonedelor este o bulă fara valoare fundamentală, mai ales că în prezent există prea puţine reglementări în acest domeniu, cel puţin în România.

In urmă cu doi ani, Banca Naţională a transmis poziţia oficială a instituţiei faţă de monedele virtuale, catalogându-le drept „active speculative, extrem de volatile şi riscante.  Pe fondul lipsei reglementarilor şi a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum şi a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare şi reputationale la nivelul deţinătorilor”.

Ieri, BNR a venit cu un nou comunicat prin care îşi reiterează poziţia cu privire la criptomonede, dar a şi exprimat mult mai clar opinia că băncile din România nu au interdicţie de a deschide conturi pentru actorii din piaţă, cu referire mai clară la  platformele de exchange de pe piaţa locală.

De asemenea, în acest moment există în lucru o propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind pieţele criptoactivelor şi de modificare a Directivei (UE) 2019/1937, care va veni să reglementeze toate operaţiunile din sfera cripto-activelor şi derivatelor acestora – ceea ce înseamnă practic că şi legiuitorul şi-a dat seama de amploarea fenomenului şi de faptul că este imperios necesar ca piaţa să fie reglementată.

Totodată, statele vor trebui să se aplece foarte rapid şi spre reglementarile contabile, pentru că deja foarte multe companii aleg să îşi diversifice portofoliul de investiţii şi prin aceste noi instrumente, cum ar fi achiziţia de criptomonede, NFT-uri sau tokeni sau doresc pur si simplu să-şi plateasca sau să încaseze facturile cu criptomonede.

Odată cu apariţia Bitcoin, prima moneda virtuală disponibila publicului si cea mai valoroasă monedă de pe piaţă, criptomonedele au câştigat o nouă valoare şi au atras tot mai mulţi adepţi. Dar întrebarea cheie rămâne: aceste monede virtuale vor inlocui monedele tradiţionale şi vor deveni omniprezente într-o zi?

Intr-una dintre cele mai grave crize financiare din ultimele decenii, cea din 2008, Bitcoin a devenit o alternativă la sistemul bancar tradiţional. Cu toate acestea, criptomoneda este un supliment care îşi propune să revoluţioneze sistemul tradiţional de remitenţe, nu să-l înlocuiască. Conform analizei analistului Jim Reid, până în 2030 cererea pentru monede alternative va creşte constant, iar monedele digitale vor înlocui în cele din urmă numerarul - o teorie care pare să fi fost confirmată de recentele evenimente globale.

Cu toate acestea, lipsa reglementărilor pentru această piaţă a atras atenţia generalizata a autorităţilor. Însă nu le înţelegem lentoarea în a reglementa şi a emite standarde atât de autorizare şi supraveghere, cât şi de înregistrare în contabilitate şi aplicarea unor reguli clare de taxare, mai ales în domeniul persoanelor juridice care aleg sa utilizeze acest nou sistem de plată. Deşi tranzacţiile cu moneda virtuală au un potenţial mare în multe ţări din lume, tranzacţiile cu moneda virtuală au fost complet interzise în multe ţări.

Deşi Banca Centrală Europeană susţine că criptomoneda poate înlocui numerarul, în Statele Unite, JP Morgan, unul dintre giganţii financiari care a arătat în trecut politici anti-cripto, şi-a actualizat poziţiile şi politicile şi a deschis recent conturi pentru două exchangeuri mari de cripto, la nivel naţional.

De precizat este că Banca Centrală Europeană evaluează în prezent costurile şi beneficiile creării propriei monede digitale a BCE, iar alte state europene sunt în aceeaşi fază de analiză a oportunităţii de a crea propriile monede virtuale.

In plus, în ciuda avantajelor criptomonedelor, precum transparenţa, securitatea tranzacţiilor, decontarea rapidă a plaţilor şi costurile reduse de procesare, băncile româneşti nu vor să vadă această piaţă.

BNR afirmă însă în ultimul comunicat de presă că nu interzice băncilor să lucreze cu monede virtuale, ci doar să fie precauţi la posibilitatea clienţilor de a face spălare de bani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO