Opinii

Evaluări operative în perioda de criză. Primele evaluări ale impactului crizei de la Institutul Naţional de Statistică. Pe o scară de la 1 la 5, hotelurile şi restaurantele sunt la 2, industria prelucrătoare la 3, iar utilităţile şi comunicaţiile la 4

Opinie Tudorel ANDREI, preşedinte INSSE

Evaluări operative în perioda de criză. Primele...

Autor: Tudorel Andrei

27.03.2020, 17:49 1980

Criza generată de răspândirea COVID – 19 ne-a luat pe toţi prin surprindere. Ca persoane individuale, instituţii şi societate în întregul ei. Practic, putem spune că trăim intr-o lume total diferită decât cea în care ne obişnuisem să trăim înainte de criză. Dacă înainte, folosind maşina personală riscam sa ajungem la locul de munca în mai mult de două ore, acum poţi reduce timpul de aşteptare la mai puţin de jumătate de oră, dar cu riscul de a ajunge la un loc de muncă, în care să te întâlneşti cu inamicul invizibil ce ar putea fi transmis de unul dintre colegii de birou. Putem spune că, s-au schimbat complet regulile de convieţuire nu numai la locul de muncă, ci în întreaga societate. Dacă în urmă cu o lună era imposibil de conceput lucrul la domiciliu al angajatului de la stat, acum totul este posibil. Vom vedea dacă această practică va putea continua şi în perioada post criză şi cât de eficientă este.

În primele zile ale crizei, în mod firesc, ne-am interesat de numărul persoanelor infectate, de numărul eventualelor decese ce au avut loc, atât în ţară, cât şi din străinătate. În doar câteva zile, am înţeles că acestă criză generată de răspândirea COVID – 19 nu este numai una sanitară, ci pe zi ce trecea ne-am convins că aceasta se transformă într-o criză economică. Sperăm să fie una scurtă, de câteva luni, şi nu una care să se prelungească cu mult mai mult, dincolo de perioada crizei sanitare. Din pacate, cel puţin pe termen scurt, efectele sunt percepute, atât prin modificarea bruscă a cererii, dar în egală măsură şi a ofertei din economie. Cele două efecte nu sunt cu decalaj în timp, ci din păcate sunt simultane. Practic, parghiile de intervenţie, în aceste condiţii sunt limitate, indiferent de natura politicii economice pe care o aplicăm. Indiferent în ce scenariu al intervenţiei economice ne aflăm, pentru a avea o imagine corectă asupra economiei, avem nevoie de date. De date operative şi nu de date statistice. Practic avem nevoie de statistici experimentale, care să ne contureze o imagine asupra realităţii. Este ca la un accident pe autostradă, unde pentru o persoană accidentată aven nevoie de prime investigaţii, care nu pot fi foarte sofisticate, dar suficient de exacte pentru a lua o primă decizie medicală. Numai apoi, la spital putem continua şirul investigaţiilor şi realizarea celor mai bune evaluări medicale. La fel este situaţia, din aceste zile şi în economie. Statistica oficială din fiecare ţară nu produce date operative, ci statistici oficiale naţionale realizate în baza unor norme şi standarde europene bine definite. Acestea sunt folosite în evaluarea stării economice şi sociale, prin metode descriptive şi modelări economice. Din pacăte, în situaţia actuală această abordare nu mai este suficientă pentru a răspunde imperativelor momentului.

Într-o asemenea situaţie, avem nevoie de date privind economia la un moment de timp cât mai apropiat de producerea evenimentului. În acest caz, va trebui să găsim un echilibru optim între calitatea şi rapiditatea obţinerii acestor informaţii stringente pentru toate categoriile de utilizatori. În prima săptămână a crizei sanitare COVID -19 ne-am gândit că cele mai bune informaţii la momentul acela, care să asigure realizarea unui compromis acceptabil între calitatea informaţiilor şi viteza de obţinere ar fi cele obţinute urmare a realizării unei cercetări statistice pentru măsurarea opiniei angajaţilor din Direcţiile teritoriale de statistică asupra impactului economic al crizei. În aceste structuri teritoriale ale statisticii  oficiale din România sunt persoane care culeg zi de zi date statistice primare de la agenţi economici, gospodării şi instituţii publice. Evident că ar fi fost imposibil de cules date statistice direct de la agenţii economici, populaţie sau instituţii publice din cele mai diverse motive.În data de 17 martie am apelat la angajaţii statisticii oficiale din teritoriu, ca respondenţi în această cercetare adhoc, pentru că sunt acele persoane care au o imagine corectă asupra realităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Le-am adresat in mediul online un chestionar cu patru întrebări pentru a evalua percepţia cu privire la reducerea volumului de activitate şi a numărului de salariaţi pâna la data de 31 martie 2020, respectiv 30 aprilie 2020, pe sectoare de activitate. Pentru măsurarea percepţiei s-a recurs la o scală de măsură cu cinci valori, numere întregi cuprinse între unu (situaţia cea mai nefavorabilă, în care volumul de activitate, respectiv numărul de salariaţi se reduc drastic) şi 5 (situaţia cea mai favorabilă, în care volumul de activitate, respectiv numărul de salariaţi nu sunt afectate semnificativ). Considerăm că valorile mai mici decât trei ne indică o situaţie critică, ce se agravează pe măsură ce ne apropiem de valoarea unu. Aşa cum, valori mai mari ca trei ne indică o situaţie sub control, marcată ca fiind stabilă dacă ne apropiem de valoarea cinci.

În cele ce urmează, vom prezenta câteva aprecieri formulate pe baza prelucrării acestor date cu privire evoluţia activităţii economice şi a numărului de salariaţi până la 31 martie:

  • Scăderile cele mai mari ale volumului de activitate sunt semnalate în industria hotelieră şi a restaurantelor pentru care s-a înregistrat o evaluare medie egală cu 2,07 (pentru volumul de activitate) şi 2,0 (pentru numărul de angajaţi), ceea ce ne arată o situaţie critică în acest sector. Deasemenea, în sectorul tranzacţiilor imobiliare s-a înregistrat o evaluare medie egală cu 2,71  (pentru volumul de activitate) şi 2,60 (pentru numărul de angajaţi). Afectate într-o bună măsură se prefigurează a fi intermedierile financiare şi asigurările (3,16, respectiv 3,2). Evaluări nu tocmai încurajatoare au fost şi cu privire la evoluţiile din industria prelucrătoare (3,09 pentru evoluţia numărului de salariaţi);  
  • Cele mai puţin afectate domenii se prefigurează, în viziunea statisticienilor din teritoriu, că vor fi: producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (evaluarea medie este 4,15 pentru volumul de activitate, respectiv 4,06 pentru numărul de angajaţi); informaţiile şi comunicaţiile (evaluarea medie cu privire la volumul de activitate este 3,90, respectiv 4,0) şi agricultură, silvicultură şi piscicultură (3,74, respectiv 3,67).

Rezultatele referitoare la luna aprilie ne indică, din păcate, un impact economic şi mai nefavorabil în raport cu luna martie, urmare a raspândirii COVID 19, atât din perspectiva reducerii volumului de activitate (evaluarea medie din luna martie este 3,26, în timp ce pentru luna aprilie este 3,16), cât şi a numărului de salariaţi (evaluarea medie din luna martie este 3,52, în timp ce pentru luna aprilie este 3,41).

Toate aceste rezultate trebuie evaluate la condiţiile crizei de la momentul aplicării acestui chestionar.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO