Opinii

Economistul Bogdan Glăvan: Economia a scăzut în 2020 şi creşte mult în 2021. Al cui este meritul?

România va înregistra în acest an una din cele mai înalte rate de creştere economică de la Revoluţie încoace. Este celebra „revenire în V” despre care vorbeam anul trecut. Această evoluţie nu este specifică României, ci caracterizează majoritatea economiilor.

Ce este particular ţării noastre, totuşi, este saltul considerabil al PIB, estimat acum de Comisia Europeană la 7,4%, cel mai mare din UE. Să menţionăm că scăderea de 3,9% de anul trecut a fost, de asemenea, modestă, dacă ne raportăm la media înregistrată în UE.

De ce a scăzut economia puţin anul trecut şi de ce creşte mult în acest an?

Primul motiv este acela că restricţiile sanitare au fost relativ „soft” în România. Cu excepţia perioadei de lockdown din primăvara anului trecut, guvernul s-a ferit să blocheze activitatea economică.

Al doilea motiv este reprezentat de intervenţiile guvernului şi ale BNR cu scopul de a preveni îngheţarea creditului şi falimentele în lanţ. BNR duce o politică foarte permisivă. Iar guvernul a implementat programe de stimulare a creditării, de amânare a plăţii taxelor, de susţinere a angajaţilor, de reluare a investiţiilor în infrastructură etc. Importanţa acestor elemente nu a fost apreciată ca atare de prea mulţi analişti, la vremea respectivă. Fapt este însă că creditul privat a crescut în ultimul an cu 10%, iar creditul guvernamental cu 18%. Aceşti bani din piaţă susţin veniturile şi cheltuielile şi se reflectă în dinamica PIB.

Meritul pentru scăderea mică de anul trecut şi creşterea mare de acum revine, în mare măsură, guvernului Orban. Economia a scăzut puţin anul trecut fiindcă guvernul s-a ferit să blocheze economia prea mult timp; România a avut un singur lockdown sever, în primăvara lui 2020. Apoi, programele guvernamentale declanşate atunci au contribuit, alături de politica BNR, la rezultatul economic pe care îl constatăm statistic în prezent.

În economie lucrurile nu se întâmplă pocnind din degete. PIB este, aşa cum îi spune şi numele, un produs, un rezultat al activităţii economice. Această activitate trebuie întâi iniţiată, planificată, finanţată, pe scurt, are nişte resorturi care se întind în timp.

Creşterea PIB din anul 2021 este efectul măsurilor luate în 2020 şi, desigur, alimentată de deschiderea economiilor la nivel global. Să menţionăm şi că o parte din măsurile iniţiate în 2020 au fost prelungite în 2021.

Măsurile despre care vorbim nu s-au luat uşor. A fost o perioadă de criză, de stres, de testare a capacităţii administrative a României, despre care în general ştim că se situează la un nivel redus.

Cu titlu de anecdotă, spre finalul anului trecut un demnitar din apropierea premierului Orban îmi povestea că în primăvară ajunsese la capătul puterilor, îi venea să plângă de cât de lent se mişcau treburile, de ritmul în care programul IMM Invest erau pus în practică. Oamenii din administraţie făceau ceea ce se pricep cel mai bine: să frâneze şi să blocheze lucrurile. Întâmplător, sentimentul de frustrare viza aparatul Ministerului Finanţelor, condus la acea vreme de actualul premier şi contracandidat al lui Orban la conducerea PNL, Florin Cîţu. Tot anul trecut, într-o discuţie personală, alt demnitar îşi vărsa oful că măsurile pe care le pregătise şi pe care mediul de afaceri şi societatea le cereau cu insistenţă, aşteptau nepermis de mult, întâmplător tot la “bariera” avizelor de la Finanţe. Aş putea să ofer şi alte exemple care să ilustreze imobilismul sau chiar prostia birocraţiei noastre, însă mai important este rezultatul final, care constituie tema acestui articol.

Important este că avem creştere economică, nu cine se laudă acum cu ea. Dacă punem lucrurile în context şi le privim în firul lor logic, descoperim cine ce merit are.

P.S. Economia SUA a crescut la începutul acestui an cu cel mai mare ritm din ultimele decenii. Nu cred că cineva poate pune acest lucru în tolba cu rezultate a actualului preşedinte, John Biden, care a preluat funcţia în ianuarie. Rezultatele administraţiei Biden se vor vedea în viitor.

 


Bogdan Glăvan este profesor de economie la Universitatea Româno-Americană.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.