De-a lungul istoriei pandemiile au avut efecte economice majore, iar situatia de fata nu este deloc diferita. Modul si rapiditatea cu care va fi eradicat virusul au o importanta primordiala, la fel si masurile pe care guvernele si bancile centrale le vor lua pentru a stimula economia. Mediu privat trebuie sprijinit insa fara a-i fi ingradite libertatile. Tarile a caror reactie va fi slaba vor reveni mai greu.
Economia europeana este, foarte probabil, deja in recesiune, la fel si cea romaneasca. Costurile sociale si economice sunt vaste. Desigur, este mult prea devreme pentru a avansa cifre, insa cu cat zilele trec cu atat corectia in teritoriul negativ va fi mai adanca. Pe langa reactia populatiei si a sistemului sanitar, masurile decidentilor sunt critice in ceea ce priveste amplitudinea scaderii economice. Sectorul serviciilor reprezinta 73% din economia europeana si este de departe cel mai afectat, fie ca vorbim de transporturi si turism, restaurante si cafenele sau banci si asiguratori. Insa si industria sufera, atat prin reducerea capacitatilor de productie cat si prin reducerea cererii, iar lanturile de aprovizionare au fost afectate de la inceputul crizei. In Romania serviciile reprezinta mai putin, 60% din PIB, insa asta nu schimba mult imaginea de ansamblu.
Politicile monetare
Bancile centrale majore au venit deja cu masuri fara precedent: FED a redus dobanzile la zero, a anuntat cumparari de active de 700 miliarde de euro plus alte injectii masive de lichiditate. Alti bancheri centrali, precum cei europeni, au mai putine instrumente la indemana, au folosit deja o mare parte din arsenalul disponibil incercand sa sprijine economiile si sa isi atinga tinta de inflatie in ultimii ani. Rata de dobanda de politica monetara a ECB este deja negativa. Astfel sprijinul potential este mai mic, insa politica fiscala poate compensa. Chiar si asa, sa nu subestimam bancile centrale, acestea putand folosi instrumentele ramase si/sau crea altele cu totul noi. In vremuri extraordinare se impun masuri extraordinare.
Spatiul fiscal
Cand vine vorba de resursele ce pot fi alocate de guverne, fie ca vorbim de fonduri pentru finantarea sistemului sanitar, fie ca vorbim de finantarea eforturilor de relansare economica si ajutorare a sectoarelor private, lucrurile variaza mult de la tara la tara. In Romania, dupa ani de politici fiscale expansioniste si “wageledgrowth”, deficitul bugetar al tarii depasise deja pragul de alerta impus de Comisia Europeana (3%) inainte de izbucnirea epidemiei. Insa Comisia va fi ingaduitoare tinand cont de situatia de criza in care ne aflam, deci probabil va suspenda temporar prevederea. Romania are un grad de indatorare mic raportat la PIB, ceea ce ne ajuta, insa Italia, unde virusul face ravagii, este foarte mult indatorata si avea deja un deficit de aproape 3%. La polul opus Italiei sta Germania, cu surplus bugetar si grad mic de indatorare. Aici potentialul de reactie este masiv iar asteptarile sunt mari.
Herd immunity (imunitate de grup), un exercitiu periculos.
Si un calcul crud. I-am putea spune lockdown vs. mortalitate sau avutie vs. decese. Teoria “herd immunity” pe care unii lideri politici din tari mature au lansat-o spune ca infectandu-se, populatia va dezvolta anticorpi si va fi rezistenta pe viitor la alte izbucniri ale virusului. Fara a fi expert imi permit sa opinez despre aceasta idee ca este foarte periculoasa, cel putin in contextul actual in care alte tari au aratat ca prin masuri stricte imprastierea virusului poate fi stopata. Si mai ales inainte de a incerca stoparea virusului (China si Coreea de Sud pare ca au reusit). Spun asta pentru ca aceasta decizie ar putea ucide milioane de oameni, iar declaratii de genul “70% din populatie ar putea fi infectata” par hazardate in contextul in care decidentii nu luasera inca deciziile necesare pentru evitarea acestui scenariu - o renuntare la lupta intainte de a incepe. Deasemenea, si daca acest exercitiu ar functiona, cu costurile umane deja discutate, urmatoarea intrebare este cum ar functiona, economic vorbind, cele doua tipuri de tari: cele imunizate si cele care au respins virusul prin alte masuri? Am putea vorbi de un scenariu “tari verzi si tari rosii” in care intre cele doua categorii nu exista zboruri de pasageri, activitatea economica este semnificativ redusa iar granitele le sunt inchise. Presiunea publica, numarul in crestere de decese si oamenii de stiinta care nu pot garanta succesul par ca ii faca pe politicieni sa isi schimbe strategia si sa inceapa, cu intarziere, implementarea de masuri. Sa speram ca nu incep prea tarziu si ca mai pot stopa o raspandire generala.
Somaj, pierderi financiare si posibil falimente, ne putem astepta la toate insa sa nu disperam. Sa fim lucizi si sa urmam regulile de preventie si disciplina si sa ajutam autoritatile, protejandu-ne. Dupa asemenea evenimente revenirea economica poate fi rapida, iar spiritul antreprenorial si initiativa privata sunt mai vii ca oricand. Si reiterez, reactia autoritatilor este foarte importanta, iar primele reactii arata promitator: FMI, Bancile Centrale, Comisia Europeana, guvernele si nu numai, toate au anuntat masuri extraordinare si probabil vor continua sa anunte si implementeze. Masurile potentiale trebuie insa sa fie pro-companii si antreprenoriat si sa respecte princii liberale, bazate pe mecanismele pietei.
Autoritatile trebuie sa reactioneze, si sa o faca repede. Si asta fac: autoritatile romane impreuna cu BNR colaboreaza indeaproape pentru un pachet de masuri cu impact pentru sprijinirea rapida a sectorului privat. Socul ar putea fi doar tranzitoriu daca va exista o politica corespunzatoare de raspuns. Voi sustine in consiliul BNR luarea de masuri adecvate situatiei.
Hope for the best, prepare for the worst.
Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administratie al BNR si membru al Consiliului Asociatiei CFA Romania.
Opinia prezenta ii apartine autorului si nu reprezinta pozitia Bancii.
