Dupa trei ani foarte dificili - cei mai dificili de multe decenii incoace - un alt Premier va prelua fraiele unei economii cu crestere economica estimata la 2,5% pentru anul 2011, mult peste media europeana, cu un somaj aflat cu doua puncte procentuale sub media europeana, cu cea mai mica inflatie din ultimii 22 de ani si cu cea mai mica datorie externa pe locuitor din UE. Costurile de functionare ale statului s-au diminuat intre timp de la 15,1% din PIB in 2009, la 12,4% din PIB in anul 2012, iar eficienta actului guvernamental a crescut.
Criza internaţională a surprins România cu un stat total nereformat, lipsit de eficienţă şi de viziune pe termen lung. Timp de 20 de ani, România a încercat să facă faţă noilor cerinţe ale economiei de piaţă cu vechile sale instituţii. Însă apartenenţa la spaţiul comunitar european şi dezechilibrele macroeconomice generate de criză au determinat autorităţile să accelereze procesul de reformare a statului şi implicit, a administraţiei publice.
Criza economică a scos la suprafaţă deficienţele structurale ale sistemului. 11 reforme majore, perpetuu amanate timp de doua decenii, stau dovada muncii si au justificat eforturile si impopularitatea guvernamentala. Nevoia de a reduce cheltuielile publice şi deficitul bugetar s-a transpus în acţiunile ferme întreprinse de Guvern pentru redimensionarea şi eficientizarea aparatului bugetar. A fost sansa de salvare a economiei noastre de la derapaje majore, care ar fi presupus costuri sociale exponential mai mari decat cele resimtite de romani in acesti trei ani dificili.
Prin urmare, costurile de funcţionare ale aparatului bugetar, cuprinzând atât cheltuielile cu bunuri şi servicii, cât şi cele de personal, s-au redus cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB, la 12,4% din PIB, în perioada 2009-2012.
Între timp, Banca Mondială arată un progres semnificativ în ceea ce priveşte calitatea actului de guvernare din România, prin indicatorul anual de eficienţă guvernamentală, care s-a dublat în perioada 2008-2010, dar unde spaţiul pentru îmbunătăţiri viitoare este ridicat.
Un aparat bugetar mai puţin costisitor şi mai corect dimensionat a contribuit la atenuarea dezechilibrelor macroeconomice şi la diminuarea birocraţiei excesive. Mai trebuie castigata batalia cu transparenta si cu etica serviciului public, indiferent de natura sa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
