Opinii

#dreptullabanking. Românii şi companiile româneşti au nevoie ca „sângele" economiei să se mişte. Mai repede ca niciodată

Comentariu Alex Ciutacu, jurnalist ZF

#dreptullabanking. Românii şi companiile româneşti au...

Autor: Alex Ciutacu

07.04.2020, 14:26 589

Toţi aşteptăm cu frică sa aflăm ce se va întâmpla, pentru ce nu o sa mai avem bani, când nu o să mai avem, care va fi explicaţia de sus în jos şi cum ne vom descurca după ce trece pandemia.

Toţi cunoaştem cel puţin o persoană care a rămas fără job - chiar şi temporar - sau care se întreabă dacă îşi va mai putea duce creditul la bun sfârşit.

Însă în acest moment toată lumea este împietrită. Cu toţii stăm în case, iar cei dintre noi care pot, îşi continuă munca - şi muncesc chiar mai mult ca niciodată într-o economie care atârnă de ei.

Câţiva au reuşit să îşi regândească rapid produsul şi au devenit în câteva săptămâni aproape alte businessuri - iar aceştia merită felicitaţi şi încurajaţi.

Însă la o imagine de ansamblu, acum toată lumea este speriată şi cere gratuităţi şi aşteaptă facilităţi de amânări şi păsuiri. Şi este normal. Nu putem râde de cel care cere pentru că e speriat şi pentru că nu ştie ce se va întâmpla în continuare. Fie persoana fizică, fie juridică.

Totuşi, ar trebui să le spunem acestora care sunt doar speriaţi, dar nu afectaţi financiar în mod direct sau indirect, că avem nevoie ca ei să opereze în continuare şi să pună umărul la repornirea economiei

Pentru o revenire de tip recul, care să ne ajute să începem să repornim economia şi să ne reaşezăm evaluările şi valorile, aşa cum ne dorim, consumul că trebui încurajat pentru a ne putea aduce banii - din care sa facem cat mai repede şi investiţii reale, care sa deblocheze potenţial economic şi de business. Şi da, oricât de tabu a devenit, vorbesc aici de infrastructuri.

Încurajarea acestui consum nu este posibil fără puterea de consum, care vine de la oameni. Oameni cu venituri ok, care să cheltuie dincolo de supravieţuire şi un moft pe lună. Oameni cu locuri de munca.

După cum arată datele, cele mai multe angajări în economie sunt făcute de IMM-uri şi de companiile antreprenoriale – circa 3 milioane de persoane.

Dacă ne dorim să fim "ca nemţii", să ţinem minte că circa 99% din businessurile lor sunt aceste afaceri de la zero cunoscute drept Mittelstand-uri – iar ele angajează peste 60% din oameni.

Pentru a putea ţine în picioare aceste companii, statul trebuie să asigure rapid şi mai multe facilităţi şi programe prin care să le asigure accesul la capital de lucru.

Dar dincolo de stat, aşezate un deceniu mai târziu pe altă parte a mesei, băncile ar putea avea un rol crucial.

În România o mare problemă este cea a popularităţii creditului furnizor - adică metoda prin care un furnizor livrează, dar acceptă să primească plata mai târziu. Reprezentând o practică larga în economia românească, acest credit furnizor a permis companiilor mici sa se "împrumute" între ele, atunci când băncile le-au spus că sunt decapitalizate şi nu au finanţele aşezate într-un mod destul de sănătos pentru a fi bancabile. Iar problema lor a persistat.

Aşa cum spune Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank, doar 25% apelau înainte de criza la finanţarea prin bancă, iar pentru celelalte băncile trebuie să găsească soluţii.

Poate nu vor fi salvate toate cele 540.000 de firme, dar cu peste 1 milion de someri la nivelul ţării, dintre care peste 150.000 de contracte sunt terminate, şi nu doar suspendate, este clar că mediul privat, şi până la urmă întreaga economie, se bazează pe sprijin pentru a putea evita falimentul în masă al firmelor, dar şi al populaţiei.

Cu un deceniu în urmă, oamenii, populaţia, au fost furioşi când au fost salvate băncile din banii lor. Furia a fost alimentată de sărăcie şi lipsuri. Acum, băncile au ocazia să salveze economia şi populaţia - iar acest lucru poate fi oricum făcut prin vânzări de produse bancare, produse care vin cu costuri şi dobânzi.

Dar economia României are nevoie de cele peste 30 de bănci din sistemul bancar actual. Să crediteze, să furnizeze capital de lucru, să ajute firmele să devină bancabile.

În urma cu câteva luni, băncile au lansat o campanie sub numele #dreptullabanking. Această formă a campaniei nu mi-a plăcut neapărat la acel moment, dar acum băncile au oportunitatea să treacă la fapte şi să-i susţină pe cei care sunt de fapt clienţii lor, cei care au cumpărat produsele bancare ce au adus sistemului bancar românesc profituri record, care au făcut invidioase băncile din multe alte pieţe europene - şi care ar putea să o facă în continuare.

În ultimii 10 ani, bănci precum Banca Transilvania au început să crediteze mult mai mult IMM-urile şi firmele româneşti, ceea ce a ajutat mult economia şi pe mulţi antreprenori. Iar asta a fost un lucru sănătos şi care trebuie sa continue.

La multe întâlniri cu reprezentanţi ai mediului bancar la care am participat, aceştia au spus că băncile sunt "sângele" economiei. Şi am înţeles şi scris despre acest lucru atunci când sistemul bancar a fost luat cu asalt de legi sau OUG-uri venite peste noapte, despre care au spus că ar destabiliza piaţa.

Acum, românii şi firmele din Romania au nevoie ca băncile să ţină în "transfuzii" companiile româneşti.

"Sângele" României trebuie să se mişte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO