"Mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste de pomana"- celebra replica din filmul Filantropica, nu mai este de actualitate. "Povestea" Covid 19 se va intinde pe mult timp si cei care se vor baza pe ea nu vor mai primi nimic, curand. Dupa parerea mea, antreprenorii care vor sta cu mana intinsa catre stat ar putea sa aiba lunile numarate, indiferent ce poveste vor spune.
Statul nu da oricui si oricand. In general, ofera ajutor cand n-are incotro (ca acum) si da cui "trebuie", adica la cei care stiu sa traga sforile in favoarea lor, pentru produse si servicii, uneori supra-evaluate. Rar se intampla ca banii statului sa ajunga corect la cea mai buna oferta, bazata pe cel mai bun raport calitate/pret. In acest context, nu ma mai mira ca bancile vor iesi iarasi in castig. BNR le tine in brate, statul le garanteaza aproape orice imprumut, mai ales ca au nevoie de banii lor pentru a plati salariile si pensiile, la timp. Cu dobanzi la credite de 2-3 ori mai mari decat in orice alta tara europeana, sa tot fii bancher in Romania.
Intre timp, majoritatea firmelelor private au devenit un fel de asistati social, ca persoane juridice. Din cate am observat, in ultima luna, sunt multi patroni de afaceri mici si medii care se pare ca se bazeaza mai mult pe ceea ce promite statul si mai putin pe ei. A sta cu "mana intinsa", la cheremul sau posibilitatile statului, nu este o calitate a celor care misca economia in mediului privat. Si este prea frumos ca pomenile sa dureze mult.
Statul a acordat deja o gura de oxigen companiilor private, prin programul IMM Invest, in ideea in care a evitat sa-si puna in "carca" inca cel putin 1 milion de someri, fata de cei peste 1 milion existenti. Totodata, prin masurile luate, incearca sa mareasca sansele ca incasarile la buget sa ramana rezonabile, cat mai mult timp.
Interesant este ca, in acelasi timp, multi bugetari inca "taie frunza la caini" si au veniturile nestirbite. La multi functionari publici replica din "Filantropica" este o poveste fara sfarsit. Unii nici nu trebuie sa stea cu mana intinsa sau sa spuna ceva. Timpul trece si leafa merge. Trai neneaca, nu gluma! In aceste conditii, mediul privat nu poate sa fie/devina dependent de stat!
Cam cat credeti ca o sa tina "chingile" bugeare, in conditiile in care viitorul este mai tulbure ca niciodata? Cam cat credeti ca poate statul sa "duca in spate" mediul privat, cand si pensionarii spera la o marire a pensiilor, in septembrie? Cam cat credeti ca o sa reziste statul, in fata provocarilor virusului, cu acelasi numar de bugetari si intr-un an electoral? Cine credeti ca sare sa imprumute Romania cu miliarde de euro, la dobanzi mici? "Corbii" financiari internationali roiesc deja in jurul Guvernului.
Revenind la afacerile noastre, cred ca a venit momentul sa ne bazam, din nou, numai pe noi. Asa e si normal, intr-o economie de piata care se doreste functionala si sanatoasa. Ne place sau nu, trebuie sa ne ridicam, de unde virusul ne-a trantit. Sa riscam din nou. Sa ne reinventam bussines-urile. Cu pasiune si incredere ca putem evolua, chiar si in cel mai ostil mediu posibil. Asta e viata de antreprenor. Trebuie sa ne scuturam de pierderile acumulate si sa reconstruim noua viata de oameni de afaceri. Cu incredere si curaj. Asa cum nu am facut-o pana acum. Pentru ca, in ultimii 100 de ani, se pare ca niciodata nu au fost vremuri mai grele decat cele care vor urma. In primul rand, depinde de noi unde vom ajunge sau ce vom ajunge.
Traim vremuri istorice, care se repeta o data la un secol. Daca totul are un inceput si acest Covid 19 va avea un sfarsit. Cand? Vom vedea. Virusul este o problema pentru toti antreprenorii. Nu numai din Romania. Din toata lumea. Este vremea noastra sa scriem istorie, post-Covid 19. Sa demonstram individual si ca natiune ca suntem capabili sa ne descurcam singuri. Daca statul face ce poate, ramane sa demonstram si noi ce putem, ca antreprenori.
In ultimii ani, toti reprezentantii patronatelor si organizatiilor profesionale private se vaitau permanent ca nu au ... predictibiliate. Acum, Covidul a sters acest termen din "jungla" economica in care ne aflam. Asa se intampla cand ti-e bine si nu apreciezi ce ai. Suspinam dupa vremurile de odinioara. Macar de am invata ceva din ele. Acum, trebuie sa ne descurcam singuri. Fara predictibiliate. Si, in curand, si fara stat. Ne-a trezit un virus dintr-un vis frumos. Cine spera ca mediul privat va fi sustinut de stat la infinit nu a revenit inca cu picioarele pe pamant.
