Opinii

Daniel Anghel şi Anca Macovei, PwC: Au rămas 3 luni până la implementarea SAF-T în România. Ce lecţii putem învăţa din experienţa altor state?

Daniel Anghel, Partener, Lider servicii fiscale şi juridice PwC România şi Anca Macovei, Director PwC România

Daniel Anghel, Partener, Lider servicii fiscale şi juridice PwC România şi Anca Macovei, Director PwC România

06.10.2021, 10:38 185

Având în vedere că au rămas trei luni până când se va da startul SAF-T în România, ne-am propus să analizăm într-o serie de articole rolul, avantajele, provocările noului sistem pentru companiile din România, precum şi experienţa altor state. Ne propunem să venim, astfel, în întâmpinarea mediului de afaceri din România, dar şi a reprezentanţilor ANAF pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ şi procedural pentru a simplifica viaţa contribuabililor şi a autorităţilor, dar şi pentru a evidenţia beneficiile unui sistem SAF-T performant.

România a făcut primii paşi în vederea implementării SAF-T în anul 2019, proiect ce a intrat în linie dreaptă prin introducerea în Ordonanţa Guvernului nr. 11/2021 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură fiscală fiind a obligativităţii depunerii acestui fişier începând cu 1 ianuarie 2022.

Principalul rol al fişierului SAF-T este de a standardiza transferul de informaţii între administraţiile fiscale şi contribuabili, oferind avantaje ambelor părţi. Având rolul de “standard minim”, SAF-T a fost adaptat de administraţiile fiscale din diferite state în funcţie de nevoi, atât în ceea ce priveşte elementele solicitate prin fişierul SAF-T, cât şi prin raportare la recurenţa depunerii fişierului SAF-T. De aceea şi procesul de implementare a SAF-T  în fiecare ţară este diferit.

 

Implementarea SAF-T în Polonia

Spre exemplu, Polonia a avut un plan amplu de reformă ce a integrat SAF-T şi s-a bazat pe trei piloni: legislaţie modernă, administrare fiscală eficientă şi cooperare strânsă cu mediul de afaceri. După un lung şir de consultări cu mediul de afaceri, autorităţile din Polonia au publicat în martie 2016 varianta finală a structurilor de date SAF-T. Obligativitatea de raportare SAF-T a început la 1 iulie 2016 şi a vizat contribuabilii mari care au avut obligaţia să declare lunar jurnalele de TVA pe structură SAF-T. Obligaţia de conformare SAF-T a revenit tuturor companiilor înregistrate în scopuri de TVA în Polonia, gradual până în ianuarie 2018. Restul modulelor SAF-T privind înregistrările contabile, extrasele de cont, inventarul, contul de profit şi pierdere, evidenţa veniturilor fiind puse la dispoziţia autorităţii fiscale la cerere.

Mai mult, în anul 2019, autorităţile din Polonia au publicat o nouă structură de date ce trebuia raportată de către toţi contribuabilii începând cu octombrie 2020. Acesta nouă structura combina informaţii din structura de date privind  jurnalele de TVA şi  declaraţiile de TVA, însă vizează şi noi informaţii care nu făceau obiectul raportărilor (spre exemplu, menţionarea unor anumite coduri de taxe în funcţie de categoriile de bunuri / servicii vândute sau în funcţie de tipul documentului).

Astfel, contribuabilii obligaţi să raporteze datele pe formatul SAF-T în Polonia s-au confruntat cu multe provocări, printre care:

♦ Identificarea în sisteme a datelor supuse raportării SAF-T şi colectarea;

♦Nu toate datele solicitate a fi raportate în fişierul SAF-T reprezintă date ce trebuie sa fie disponibile conform regulilor contabile şi fiscale.

Totuşi, implementarea SAF-T a avut un impact semnificativ atât în diminuarea decalajului de TVA în  Polonia (decalaj de 9,9% în anul 2018, faţă de 24% în anul 2011), cât şi în ceea ce priveşte eficientizarea inspecţiilor fiscale şi uniformizarea abordării în cadrul controalelor fiscale. Mai mult, în anul 2020, autorităţile fiscale din Polonia au eliminat obligativitatea depunerii declaraţiei de TVA ca urmare a implementării SAF-T.

 

Un alt exemplu: Lituania

Deşi a fost printre primele state membre care au publicat legislaţia privind raportarea pe formatul SAF-T, respectiv în anul 2015, Lituania a demarat dezvoltarea infrastructurii necesare prelucrării fişierelor SAF-T în 2017, publicând o nouă structura SAF-T semnificativ schimbată în anul 2018. Mai mult, Lituania a decis implementarea SAF-T urmând întru totul modelul propus OCDE, respectiv mai mult de 800 de elemente de identificat şi colectat de către companiile lituaniene. 

Cu toate acestea, în Lituania fişierul SAF-T trebuie depus numai la solicitarea expresă a autorităţilor fiscale şi doar de către persoane impozabile ce depăşesc anumite praguri ale cifrei de afaceri, excepţie făcând jucătorii din sectorul financiar-bancar, precum şi sucursalele şi reprezentanţele care nu au această obligaţie. 

Şi în cazul Lituaniei, contribuabilii obligaţi să raporteze datele pe formatul SAF-T au întâmpinat dificultăţi precum:

♦ Volum mare de date necesare a fi colectate pentru scopul raportării SAF-T;

♦ Neînţelegerea cerinţelor SAF-T în rândul contribuabililor şi a modului în care elementele solicitate trebuie prezentate în fişierul SAF-T.

Cu toate acestea, implementarea SAF-T a avut un impact semnificativ în diminuarea decalajului de TVA în Lituania (decalaj de 25,9% în anul 2018, faţă de 36,84 % în anul 2014).

În concluzie, experienţa altor state membre ne arată că adoptarea SAF-T va aduce numeroase beneficii atât companiilor, cât şi administraţiei fiscale. Cu toate acestea, implementarea SAF-T nu este un proces simplu şi necesită timp pentru ambele părţi:

♦ Din perspectiva administraţiei fiscale, pentru pregătirea sistemelor necesare verificării datelor ce vor fi transmise de contribuabili, pentru adoptarea legislaţiei privind modalitatea de depunere şi stabilirea structurii finale a fişierului SAF-T.

♦ Companiile trebuie să identifice în sistemele proprii elemente obligatorii solicitate prin acest fişier, să-şi alinieze datele la cerinţele SAF-T şi să pregătească fişierele SAF-T pe structura si formatul solicitate de ANAF.

Prin implementarea SAF-T, România va face un pas important în programul de modernizare şi de digitalizare a ANAF, necesar pentru îmbunătăţirea capacităţii de colectare a TVA şi a celorlalte taxe şi impozite.  România continuă să aibă unele dintre cele mai mici venituri fiscale din UE, precum şi cel mai mare deficit de încasare a TVA - o treime din TVA nu e colectată conform Comisiei Europene. Dacă ne raportăm la ponderea încasărilor fiscale în PIB (circa 26% media ultimilor ani) şi la deficitul de încasare a TVA (33,6%) este evident că, în cazul României, colectarea poate fi îmbunătăţită. Astfel, având în vedere beneficiile pentru ambele părţi ale acestei noi obligaţii de raportare, cooperarea între administraţia fiscală şi mediul de afaceri este esenţială pentru o implementarea cu succes a fişierului SAF-T.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO