Opinii

Dan Dascălu şi Alexandra Iacob, D&B David şi Baias: Sistemul Informatic de Compensare este şi rămâne opţional pentru societăţile private însă, odată ales a fi utilizat, regulile sale sunt obligatorii

Opinii

Dan Dascălu şi Alexandra Iacob, D&B David şi Baias:...
12.02.2021, 10:50 319

Începutul de an aduce în atenţia agenţilor economici şi discuţia asupra măsurii în care compensările de creanţe se pot efectua doar prin intermediul Sistemului Informatic de Compensare (SIC), anul acesta într-o manieră diferită faţă de cei anteriori. Dacă în alţi ani aceste discuţii se purtau de regulă în exerciţiul uzual al confirmărilor de solduri în derulare cu partenerii lor comerciali, în actualul context nevoia de lichidităţi este mai stringentă şi întrebarea mai presantă.

Autorităţile au confirmat spre finalul anului trecut că procedura de compensare convenţională prin SIC a datoriilor reciproce ale agenţilor economici cu capital integral privat rămâne facultativă. Cum această informaţie se pare că nu a fost pe deplin procesată în practică, sunt destul de mulţi agenţi economici care ridică întrebări. Evidenţiem în continuare, sumar, particularităţile acestui sistem de compensare.

Principalele particularităţi juridice aferente operaţiunilor de compensaţie convenţionale realizate prin SIC

Odată cu intrarea în vigoare a noilor norme metodologice aprobate prin HG 773/2019 la sfârşitul anului 2019, a fost instituită expres, pe de-o parte, obligaţia companiilor în care statul român are o participare de a realiza operaţiunile de compensaţie prin înregistrarea în "Registrul electronic de evidenţă a operaţiunilor de compensare" gestionat de Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni - Sucursala Bucureşti (CPPI). Ordinul de compensare generat de sistemul informatic de compensare (SIC) constituie, conform reglementării secundare, document justificativ de înregistrare în contabilitate a stingerii creanţelor şi a datoriilor care au făcut obiectul compensării şi se ataşează, ca atare, la nota contabilă.

Pe de altă parte, noile norme prevăd că persoanele juridice private pot opta pentru efectuarea compensărilor folosind acest nou sistem, iar în situaţia în care optează în acest sens, acestea au obligaţia de a-şi crea un cont de utilizator şi de a deţine o semnătură electronică calificată în vederea efectuării operaţiunilor de compensare. Agenţii economici au, totodată, obligaţia de a actualiza situaţia facturilor, în maximum o zi lucrătoare de la momentul oricărei modificări survenite şi de a furniza datele corecte către CPPI, în caz contrar putând fi atrasă răspunderea civilă şi penală, potrivit legii.

Astfel, în deplină conformitate cu legea în a cărei aplicare au fost edictate, noile norme detaliază sfera de aplicare a obligaţiei de aplicare a procedurilor de compensare prin SIC, păstrând delimitarea dintre persoanele juridice în care statul român are o participare (şi care sunt obligate să parcurgă aceste proceduri) şi persoanele juridice cu capital integral privat care au dreptul să-şi exercite opţiunea de a alege să se înregistreze la CPPI şi să utilizeze această procedură reglementată de lege pentru a efectua o compensaţie convenţională.

Deci, societăţile cu capital privat sunt pe deplin îndreptăţite să aprecieze în ce măsura este oportună utilizarea SIC pentru operarea compensaţiilor convenţionale, iar odată aleasă această opţiune, acestea trebuie, în mod firesc, să se supună rigorilor şi procedurilor instituite prin OUG 77/1999 şi HG 773/2019.

În schimb, incidenţa sancţiunilor prevăzute de lege în caz de încălcare de către persoanele private a acestor reglementări, ca urmare a înregimentării lor voluntare în acest sistem de compensare nu are cum să transforme în niciun fel dreptul acestora de a opta într-o obligaţie de a urma procedura compensării prin SIC. Dimpotrivă, eventualele sancţiuni reprezintă doar consecinţa directă şi nemijlocită a opţiunii prevăzute de lege, exercitate de acestea, de a accepta incidenţa reglementărilor specifice prin alegerea acestei modalităţi de compensaţie, denumit în mod criticabil de reglementările legale ca fiind o ”compensare cu facturi” (art.2 alin.2 din norma secundară), ca şi cum facturile ar face obiectul compensaţiei, iar nu creanţele pe care acestea le reflectă în cuprinsul lor atunci când sunt emise pentru raţiuni de ordin contabil-fiscal.

În realitate, regulile compensaţiei din Codul civil rămân pe deplin aplicabile, adăugându-se, desigur, doar o cerinţă suplimentară de formă, anume, utilizarea sistemului informatic de compensare cu toată formularistică aferentă, sub sancţiunea intervenirii consecinţelor juridice mai sus expuse, în măsura în care agenţii economici cu capital privat optează pentru acesta.  Odată, însă, aleasă calea compensării prin SIC, apreciem că acesta devine obligatoriu şi, deci, încălcarea prevederilor cu privire la acesta ar putea genera sancţionarea agentului economic şi, totodată, ar îngreuna probarea intervenirii stingerii prin compensarea convenţională agreată.

Asemenea dificultăţi de probaţiune ar putea genera, pe lângă consecinţe contravenţionale şi alte efecte juridice, cum ar fi, de exemplu, cele de ordin fiscal, în materia TVA la încasare, care condiţionează acordarea deductibilităţii de prezentarea unei facturi şi a dovezii plăţii, care ar trebui efectuată în condiţiile mai sus menţionate. Din perspectiva impozitului pe profit, cum operaţiunea de compensaţie nu are impact in contul de profit si pierdere al companiilor parte la compensaţie, modalitatea de efectuare a compensaţiei nu ar trebui să genereze, însă, asemenea implicaţii.

În ce priveşte documentele justificative ce pot fi utilizate pentru efectuarea şi înregistrarea în contabilitate a compensaţiei de către persoanele juridice private care realizează compensaţii convenţionale, acestea trebuie să difere în funcţie de opţiunea exercitată. Astfel, dacă este aleasă varianta aplicării compensaţiilor prin SIC - documentul justificativ ar fi ordinul de compensare care se ataşează notelor contabile.

În schimb, dacă persoanele juridice private nu optează pentru acest sistem, în lipsa unei reglementări exprese, documente justificative pot fi orice alte acte juridice încheiate de părţi din care să rezulte, în esenţă, acordul părţilor cu privire la efectuarea compensaţiei şi care să consemneze toate datele operaţiunii, de exemplu, un acord/proces verbal de compensare al cărui format poate fi similar cu modelul de ordin de compensare folosit până la momentul intrării în vigoare a noilor norme.

Într-o asemenea situaţie, utilizarea unor formulare tip pentru înregistrarea în contabilitate a operaţiunii de compensare ar rămâne, astfel, doar o facultate, iar nu o obligaţie, persoanele juridice private având libertatea de a utiliza acest document justificativ sau nu pentru a evidenţia operaţiunea de compensare.

În loc de concluzie: Mai avem ceva de făcut?

Rămâne, desigur, la latitudinea agenţilor economici de a decide dacă vor utiliza sau nu acest sistem, analizând avantajele ce le sunt prezentate de către cei care îl gestionează, prezentul material nefiind în niciun fel o pledoarie în acest sens, ci este menit exclusiv a pune lucrurile în ordinea juridică firească necesară. Practic este de neacceptat în logica juridică deducerea unei concluzii exact contrare pe calea de interpretare a unui text de lege simplu şi clar.

Considerăm a fi deosebit de importantă actualizarea contractelor / convenţiilor încheiate cu partenerii comerciali în vederea stabilirii unui mecanism clar şi transparent al compensărilor, care să reflecte modalitatea de înregistrare a facturilor şi condiţiile compensaţiei. Inaplicabilitatea caracterului obligatoriu al procedurilor prin SIC nu semnifică în niciun fel că acestora nu li se aplică niciun fel de reguli civile, fiscale sau contabile. Mai mult decât atât, nu înseamnă că în lipsa unei ordini adecvate în această documentaţie nu ar putea să apară pentru ei probleme care să le dea apoi mari bătăi de cap.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO