In secolele al XV-lea si al XVI-lea, Portugalia si Spania au dominat oceanele lumii cu ajutorul unor corabii rapide, usor manevrabile si foarte rezistente la intemperii. Flotele le-au permis celor doua regate iberice sa domine oceanele si sa-si imparta lumea prin tratatul de la Tordesillas. Treptat, vasele usoare si rapide au fost inlocuite cu galioane mai mari care puteau transporta cantitati enorme din bogatiile coloniilor nou create. Numai ca piratii englezi ai reginei Elisabeta I au inceput sa-si foloseasca vasele usoare si rapide pentru a jefui corabiile iberice lente. Incarcarea galioanelor spaniole si portugheze cu tunuri suplimentare le-a facut si mai greu de manevrat. In scurt timp, Anglia si-a instaurat dominatia asupra oceanelor lumii, zdrobind flotele spaniola si portugheza in 1588. Lipsit de avantajul unei flote performante, Imperiul Portughez a decazut.
In 1986, Portugalia a aderat la Uniunea Europeana, fiind, la acel moment, cea mai saraca tara din cele 12 state membre. Costurile reduse de productie le-au oferit insa firmelor lusitane un avantaj competitiv care le-a ajutat sa-si mareasca rapid cotele de piata si sa-si dezvolte activitatea. Ca urmare, produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut in medie cu aproape 3 procente pe an pana in 2000, ritm ce a permis recuperarea unei parti din decalajul fata de celelalte tari ale Uniunii. Entuziasmul declansat de performantele economiei a determinat guvernul portughez sa creasca treptat cheltuielile bugetare, depasind 43% din PIB in 2000. Salariile platite de stat si cheltuielile cu protectia sociala reprezentau 27,7% din PIB, in crestere cu 170% fata de 1990. Deficitul bugetar mediu a depasit 5 procente in perioada 1990 - 2000, in ciuda dinamicii veniturilor bugetare sprijinite de o fiscalitate crescuta. Intrarea in noul mileniu a marcat insa o schimbare dramatica. Cresterea costurilor de productie pe seama fiscalitatii si a salariilor a redus competitivitatea externa a Portugaliei, confruntata si cu concurenta economiilor emergente din centrul si estul Europei. Cotele de piata ale producatorilor locali s-au redus atat pe pietele europene, cat si pe piata interna si, ca urmare, economia s-a oprit din crestere (dinamica PIB per capita a fost de 0,3% in perioada 2001 - 2006). Mai mult, deficitele bugetare de peste 3% au atras declansarea de catre Comisia Europeana a Procedurii de Deficit Excesiv. Obligat sa reduca deficitul bugetar, guvernul lusitan a incercat sa realizeze o contractie fiscala prin diminuarea cheltuielilor publice, fara a avea succes. Necesitatea indeplinirii promisiunilor electorale populiste si cresterea pensiilor ca urmare a imbatranirii populatiei au pastrat deficitul peste nivelul de 3 procente din PIB, cheltuielile publice urcand la peste 46% din PIB (din care 32,6% din PIB salarii si cheltuieli sociale). Fiscalitatea deja ridicata si cresterea economica slaba nu permit reducerea deficitului prin cresterea impozitelor. Graba Portugaliei de a se bucura de roadele unei economii in expansiune a fost penalizata printr-o ramanere in urma fata de celelalte tari ale UE (Portugalia a ajuns in 2006 la doar 57,9% din media europeana a PIB pe cap de locuitor, cu 4,4 puncte procentuale mai putin decat in anul 2000).
In Romania, deficitele bugetare preconizate pentru anii 2008 si 2009 ameninta pragul de 3%, date fiind maririle salariale si dinamica pensiilor. Mai mult, aceste niveluri ingrijoratoare se bazeaza pe o prognoza optimista de crestere a veniturilor bugetare ca procent in PIB. Motorul principal al dinamicii veniturilor bugetare este, in perspectiva decidentilor, marirea bazei de impunere pe seama cresterii economice rapide. Cresterea economica din Romania este insa potentata de aceiasi doi factori care faceau Portugalia competitiva in anii '90: costurile reduse cu forta de munca si fiscalitatea blanda. Ambele avantaje ar putea fi afectate de politica fiscala. Cresterile de salarii in sectorul de stat prevazute pentru urmatorii ani vor alimenta si cererile salariale din sectorul privat, marind cheltuielile cu forta de munca in intreaga economie. In acelasi timp, deficitele bugetare de peste 3% din PIB vor trebui reduse sub presiunile Comisiei Europene. Deoarece diminuarea cheltuielilor bugetare este putin fezabila din punctul de vedere al politicienilor (cresterile de venituri, odata acordate, sunt imposibil de anulat), singura solutie ramasa este marirea fiscalitatii. Romania ar pierde astfel un avantaj comparativ in competitia cu tarile din zona, in conditiile in care atat Bulgaria, cat si Cehia au anuntat introducerea de cote unice de impozitare sub nivelul de 16% al Romaniei. In plus, valul de migratie al investitiilor occidentale poate continua si la est de Romania daca se indeplinesc conditiile de stabilitate economica si costuri reduse. In competitia cu navele usoare ale Noii Europe, economia Romaniei risca sa se transforme intr-un galion portughez greoi. Cel mai mare pericol este insa ca nava amiral europeana sa nu mai fie ajunsa din urma niciodata.
Dan Bucsa este economist in cadrul Serviciului Modele Monetare si Financiare, Directia Modelare si Prognoze Macroeconomie a BNR
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
