Opinii

Cum de cele mai multe cazuri de infectare sunt in cele mai bogate tari ale lumii? O explicatie oferita de analiza nodala

Cum de cele mai multe cazuri de infectare sunt in cele...

Autor: Prof. Dr. Cezar Mereuţă

27.04.2020, 09:53 237

 

În ultima perioadă am fost surprins că în emisiunile televiziunilor apar constant statele din topul contaminării cu virusul Covid19 şi că ele sunt aceleaşi în topul listei zi după zi.

Această observaţie m-a determinat să analizez repartiţia teritorială a contaminărilor cu acest virus, aplicând metodologia analizei nodale economice. Am obţinut baza de date validată de OMS pentru toate ţările lumii care au raportat contaminări. Am început cu testarea grupului G7, constituit din ţările cele mai dezvoltate, care încearcă să elaboreze un program mondial pentru creşterea prosperităţii şi dezvoltării durabile. Aceste state sunt: sua, Japonia, Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Canada.

Am constatat că grupul G7 cumulează 58,1% din contaminările mondiale cu noul coronavirus. Ţinând seama că acelaşi grup acoperă între 42 – 46 % din PIBul mondial nominal, am tras concluzia că repartiţia teritorială a contaminărilor are o concentrare mai ridicată decât cea medie a PIB mondial.

Analizând mai în detaliu repartiţia teritorială a contaminării am constatat că din primele 6 ţări ierarhizate descrescător din punct de vedere al contaminărilor, 5 sunt ocupate de ţările grupului G7 (SUA loc 1, Italia loc 3, Franţa loc 4, Germania loc 5, Marea Britanie loc 6).

În aceste condiţii, am hotărât să aplic integral analiza nodală economica repartiţiei teritoriale a pandemiei.

Din cei 16 indicatori ai analizei nodale economice, am selectat 10, care sunt cei mai importanţi şi pe care îi prezint în tabelul 1 în comparaţie cu valorile din anul 2018, ultimul an cu date economice disponibile.

Tabelul 1        

 

Nr.

Denumire indicator

Valori

 

crt.

 

PIB mondial 2018

Contaminări Covid19  2020

1

Număr state şi teritorii autonome ale lumii

212

210

2

Cota medie a repartiţiei structurale

0,004717

0,004739

3

Asimetria repartiţiei

Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

4

Indicele clasic de concentrare a repartiţiei structurale Herfindahl, H

0,09713

0,129603

5

Cota liderului repartiţiei structurale, Cl, %

24,19

32,09

6

Numărul de state cu cota peste medie

30

23

7

Ponderea din total a statelor cu valoarea peste medie, %,

86,72

88,90

8

Numărul de state care acoperă 80 % din valoarea totala, (state noduri)

19

13

9

Ponderea statelor noduri din totalul statelor şi teritoriilor autonome r80

8,96

6,19

10

Numărul ecuaţiilor de regresie identificate în analiza nodală economică aplicabile şi în cazul pandemiei

3

3

 
 

Concluziile sunt clare. Repartiţia teritorială în cazul pandemiei se încadrează integral în modelul analizei nodale economice.

Informaţia dată de grupul G7 a fost total confirmată. Repartiţia teritorială a pandemiei are un grad de concentrare mai ridicat decât concentrarea economică a statelor lumii din 2018.

În lista de mai jos se prezintă ierarhia ponderilor contaminărilor statelor cu valori peste medie

Tabelul 2        

Lista statelor cu contaminări în ziua de 22 aprilie 2020 (total cazuri 2.628.469)

Nr. crt.

Ţara

Cazuri

Cota contaminărilor

1

United States

842803

32,09

2

Spain

208389

7,94

3

Italy

187327

7,13

4

France

159877

6,09

5

Germany

150062

5,71

6

United Kingdom

133495

5,08

7

Turkey

98674

3,76

8

Iran

85996

3,27

9

China

82788

3,15

10

Russia

57999

2,21

11

Brazil

45757

1,74

12

Belgium

41889

1,60

13

Canada

39813

1,52

14

Netherlands

34842

1,33

15

Switzerland

28268

1,08

16

Portugal*

21982

0,84

17

India

20471

0,78

18

Peru*

19250

0,73

19

Ireland*

16671

0,63

20

Sweden

16004

0,61

21

Austria

14925

0,57

22

Israel*

14498

0,55

23

Saudi Arabia

12772

0,49

 

* ţările care nu fac parte din cele 30 de ţări cu cota PIB peste medie

 

19 din aceste 23 de state, adică circa 83 %, se regăsesc în cele 30 de state cu cota peste medie a pib mondial,

În funcţie de aceste rezultate, există o întrebare fundamentală: reprezintă concentrarea repartiţiei teritoriale a pandemiei un caz neîntâlnit în istoria ultimilor 48 de ani ai economiei mondiale? Răspunsul este nu.

De exemplu:

Tabelul 3        

Indicatori ai analizei nodale economice comparativ cu indicatorii  contaminării cu Covid19

Nr.

Denumire indicator

Valori

 

crt.

 

PIB mondial 1985

Contaminări Covid 19 2020

1

Număr state şi teritorii autonome ale lumii

187

210

2

Cota medie a repartiţiei structurale

0.005348

0,004739

3

Asimetria repartiţiei

Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

4

Indicele clasic de concentrare a repartiţiei structurale Herfindahl, H

0,13093

0,129603

5

Cota liderului repartiţiei structurale, Cl, %

32,29

32,09

6

Numărul de state cu cota peste medie

28

23

7

Ponderea din total a statelor cu valoarea peste medie, %,

88,16

88,90

8

Numărul de state care acoperă 80 % din valoarea totala, (state noduri)

15

13

9

Ponderea statelor noduri din totalul statelor şi teritoriilor autonome r80

8,02

6,19

10

Numărul ecuaţiilor de regresie identificate în analiza nodală economică aplicabile şi în cazul pandemiei

3

3

 
 

Concluzia care rezultă din tabelul 3 are o importanţă covârşitoare. Se constată că o repartiţie similară cu cea a pandemiei, din perspectiva concentrării economice, a avut loc în anul 1985. Foarte important este faptul că anul 1985 este cel în care a demarat în mod concret prăbuşirea economică a urss, care a condus în anul 1989 la schimbarea ordinii mondiale.

Analiza nodală economică comparativă, (care se va elabora împreună cu dl. Prof. Dumitru Miron, Preşedintele frapec şi dl. Conf. Dr. Octavian-Dragomir Jora) între structura de putere a lumii în anul 2018 şi cea care va rezulta pentru anul 2020 este de natură să conducă la surprize importante din punct de vedere economic.

În final, este de reţinut faptul că repartiţia teritorială a pandemiei poate constitui o bază consistentă referitoare la elaborarea modelului de dezvoltare a pandemiei.

Prof. Dr. Cezar Mereuţă Membru aderent al Fundaţiei Româno – Americane pentru Educaţie şi Cultură (FRAPEC) Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO