Anul trecut pe vremea asta, reperul corporatist de weekend, de vară, era retro-disco-future nostalgia de pe Calea Victoriei.
Acum, punctul de atracţie a devenit Velocita, noul reper hip al Capitalei pentru viaţa de seară şi noapte.
În plină pandemie Covid-19, care a adus şi o criză economică, îngheţata şi paharele de prosecco sunt “fără număr, fără număr”, la fel ca şi clienţii, la Velocita, la ieşirea din piaţa Amzei în Calea Victoriei, pe locul unde acum 5-10 ani era magazinul Max Mara unde lumea intra mai mult ca să se uite la preţurile hainelor, ce depăşeau cu mult salariul lunar al multora.
Pe neaşteptate, Calea Victoriei a prins din nou viaţă cu berării, cafenele, mici bistrouri, cofetării şi magazine cu îngheţată.
Odată cu apariţia şi dezvoltarea mallurilor la începutul anilor 2000, care au aspirat traficul şi clienţii, Calea Victoriei a căzut din punct de vedere comercial, al shoppingului. Luni şi ani, magazinele de haine, de pantofi se deschideau şi se închideau la fel de rapid. Brandurile mari s-au dus în mall Băneasa, cel mai puternic pol comercial pentru clienţii cu venituri de peste 1.000-1.500 de euro pe lună.
Ironic, cei din spatele mall Băneasa sunt şi proprietarii multor spaţii comerciale de pe Calea Victoriei.
Calea Victoriei ajunsese o arteră cu un trafic infernal, dar cu o zonă comercială în cădere liberă, unde nu erau clădiri de birouri moderne, iar corporatiştii nu prea mai ajungeau.
Afişele cu “For rent” sau “For Sale” erau mai numeroase decât spaţiile deschise.
Însă în ultimii ani Calea Victoriei a prins viaţă: în 2017, producătorul de bere artizanală Zăganul a deschis Craft Beer (în spaţiul unde a fost mulţi ani un magazin Steilmann, brand aflat în faliment), care a prins neaşteptat de bine la o generaţie care vroia ceva nou. Craft Beer a devenit repede un reper de întâlnire după ieşirea de la birou, o alternativă la Centrul Vechi sau la court-food-urile din malluri. Mesele pe trotuar, la un metru de traficul auto toxic, nu au fost deloc un obstacol în a atrage clienţi, ci dimpotrivă.
Vara, terasa Eden de la Palatul Ştirbei a devenit un loc cool, scump, unde fetele îşi îngropau tocurile în pietriş şi unde în weekend nu aveai nicio şansă să găseşti, spre seară, un loc liber.
Treptat au apărut canfenele, bistrouri, mici cofetării şi zona s-a umplut de viaţă.
Nu ştiu când a apărut Velocità, dar ştiu că acum vreo 2-3 luni, mergând de la redacţie spre casă pe Calea Victoriei am fost şocat să văd câtă viaţă era la mesele scoase afară de la Velocità. Şi era 12 noaptea.
În plină criză, cu o revenire economică în V scurt şi un L lung, ca să-i cităm pe analişti, să vezi acum terase pline şi pe Calea Victoriei sau în jurul ei, cu o generaţie care vrea să trăiască din plin şi care vrea să-şi recapete viaţa socială de la birou, îţi dă ceva speranţă că, dincolo de comunicatele zilnice cu îmbolnăvirile de Covid-19care nu scad, există viaţă urbană.
După mai bine de un deceniu de degradare fizică şi comercală, Calea Victoriei s-ar putea să-şi găsească din nou istoria şi puterea în Capitală.
Acum o lună, Mihnea Şerbănescu, directorul general a firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, spunea că cea mai reprezentativă arteră comercială a Bucureştiului - Calea Victoriei -, cu o lungime de 2,8 km, care merge din Piaţa Victoriei până la piaţa Naţiunilor Unite, va continua să se dezvolte ca un pol de birouri şi hotelier, planurile dezvoltatorilor vizând realizarea a şapte clădiri noi de birouri şi şase hoteluri, care înseamnă investiţii totale de 300 de milioane de euro.
“Având o masă critică de spaţii de birouri, cu facilităţi de cazare moderne şi beneficiind de o varietate de atracţii gastronomice şi culturale, Calea Victoriei poate redeveni o destinaţie turistică şi de afaceri de top, la nivel european”, spune el.
Dacă şi Casa Capşa - reperul perioadei interbelice, alături de Athénée Palace - intră în acest mileniu, atunci suntem pe drumul economic şi de business cel bun!
