În aceste zile, în care prim-planul subiectelor de presă în legătură cu piaţa de capital este luat de decizia consiliului de administraţie de a revoca din funcţie directorul general al BVB, un titlu precum cel de mai sus ar putea părea în contratimp. Totuşi, presupun că este în interesul întregii pieţe, indiferent de categoriile şi calibrul jucătorilor ei, ca oferta Transgaz preconizată a se derula în această lună să fie una de succes.
În mod normal, faptul că actualul executiv al BVB mai rămâne încă 2 luni la conducere nu ar trebui să afecteze derularea unei operaţiuni precum oferta publică secundară a Transgaz, însă este adevărat că apare o problemă punctuală de percepţie.
Bursa trebuie să fie una a companiilor şi a investitorilor, nu doar una a brokerilor.
Pare că subiectul central al începutului de an, de care - chipurile - ar fi depins dezvoltarea sau nu a pieţei noastre de capital pe termen mediu, a fost modificarea sau respingerea modificării tarifelor percepute de BVB. Accentul este pus în mod fals, deoarece în realitate dezvoltarea pieţei va depinde în mod cumulat de succesul unor oferte publice, precum aceasta estimată pentru luna curentă, de atragerea de noi companii către bursă, nu de câţi brokeri ar rămâne în piaţă în funcţie de o politică sau alta de tarifare. Prin comparaţie, şi din piaţa imobiliară au dispărut agenţii imobiliare, iar unii intermediari şi-au restructurat departamente, dar domeniul imobiliar există în continuare şi se poate dezvolta pe un nou ciclu la un moment dat. În mod similar, piaţa de capital românească nu va depinde de numărul de societăţi de brokeraj care vor rămâne pe termen lung, ci de numărul de investitori şi de companii tranzacţionate, de lichiditatea totală. Avem în jurul nostru exemple de burse către care ne uităm de foarte jos şi care s-au dezvoltat cu 20-30 de societăţi de intermediere.
De aceea, o dată în plus, orientarea actorilor ar trebui să fie către gestionarea acestor oferte în momentul în care statul se arată a fi pregătit pentru a le aduce către investitori. Dacă se dovedeşte că piaţa va absorbi oferta Transgaz, precum şi ofertele viitoare incluzând Romgaz, Nuclearelectrica şi celelalte mari companii, actualele calcule de breakeven în funcţie de structura comisioanelor către Bursă devin mai puţin relevante.
O piaţă de capital care să devină din ce în ce mai mult una a investitorilor şi a companiilor este la acest moment pregătită, din punct de vedere al cererii, să furnizeze capital în momentul apariţiei ofertelor statului, iar în paralel şi ofertelor companiilor private la momentul la care acestea se decid să acceseze piaţa.
Capitalul deja se coagulează în vehicule importante: fonduri de pensii care vor ajunge aproape de 3 miliarde de EUR la finalul anului în curs, fonduri mutuale totalizând peste 2 miliarde de EUR, SIF-uri cu 1,5 miliarde EUR şi Fondul Proprietatea cu 3,5 miliarde EUR active - investitori instituţionali din ce în ce mai activi pe piaţă. Se poate adăuga aici şi o viitoare migrare dinspre conturile de private banking care sunt estimate la peste 1 miliard EUR în Romania. Vorbim, aşadar, de peste 10 miliarde EUR de unde se pot aloca în timp, într-un anumit procent, resurse pentru finanţarea companiilor de stat şi private.
Această realitate completează afirmaţia de mai sus conform căreia Bursa, aşa cum este ea acum, poate oferi un răspuns pozitiv în momentul în care statul şi companiile private apelează la ea. Pe de altă parte, avem percepţia unor dispute de interes secund, care afectează ritmul unei astfel de dezvoltări.
În scurt timp vom vedea cine câştigă: realitatea sau percepţia.
Cristian Tudorescu este managing partner al societăţii de consultanţă financiară Explore Asset Management şi membru al Organizaţiei Profesioniştilor Pieţei de Capital
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
