Când se discută despre securitatea alimentară, majoritatea s-ar gândi la siguranţă sau la aprovizionarea cu alimente. Intr-adevăr, şi acestea fac parte din acest subiect. Dar probabil veţi fi surprinşi de parametrii Indexului de Securitate Alimentară Globală, modelul de comparare cantitativă şi calitativă dezvoltat de Economist Intelligence Unit (EIU) – divizia de cercetare şi analiză a Grupului The Economist, compania soră a publicaţiei The Economist – şi sponsorizat de Corteva Agriscience, compania dedicată cercetării şi dezvolării în agricultură.
Indexul se referă la aspecte legate de accesibilitatea, disponibilitatea, calitatea şi siguranţa alimentară, resursele naturale şi rezilienţa din 113 ţări. Să aruncăm o privire mai atentă – şi vom vedea că fiecare dintre aceste categorii are numeroşi parametri, în total 59! Un model destul de complex, care a evoluat de-a lungul timpului şi ar fi greu de luat de la zero.
Modelul este cu adevărat interesant de explorat şi vă încurajăm să vizitaţi foodsecurityindex.eiu.com şi să verificaţi personal, dar permiteţi-mi să vă ofer o temă de gândire cu privire la un indicator interesant inclus în Index, şi anume inegalitatea de gen. Acest parametru face parte din factorul disponibilitate şi raţiunea includerii sale derivă din concluzia FAO că femeile sunt afectate mai mult de foame şi malnutriţie în comparaţie cu bărbaţii, iar îmbunătăţirea accesului la oportunităţi educaţionale şi economice poate duce la îmbunătăţirea rezultatelor securităţii alimentare pentru familii şi femei.
De fapt, pentru aceia dintre noi care sunt implicaţi în agricultură, această afirmaţie nu este ceva nou. Auzim despre acest lucru destul de des şi unii dintre noi încercăm să îmbunătăţim situaţia. Dar a fost interesant pentru mine să aflu modul în care indexul calculează matematic interdependenţa dintre egalitatea de gen şi securitatea alimentară.
Urmărind graficul global, este uşor de observat faptul că, cu cât este mai mare inegalitatea de gen (1=cel mai inegal) cu atât este mai puţin favorabil mediul de securitate general, în raport cu ceilalţi parametri ai săi. Aceeaşi corelaţie o vedem între inegalitatea de gen şi programele de siguranţă alimentară, inegalitatea de gen şi accesul pe piaţă/ servicii financiare agricole, chiar şi între inegalitatea de gen şi siguranţa alimentară. România are posibilitatea de a îmbunătăţi acest aspect – situându-se pe poziţia 22 în clasamentul general al securităţii alimentare din 113 ţări, ţara deţine doar locul 50 după parametrul inegalităţii de gen. Cred că lucrând la acest aspect, ţara va putea ajunge în fruntea clasamentului general al mediului de securitate alimentară.
Aceste constatări, bazate pe surse credibile pentru index, şi anume UNDP, UN, FAO, Banca Mondială, WTO, WHO OECD şi alţii, sunt aproape aliniate cu rezultatele studiului ''Femeile în Agricultură la Nivel Global'' pe care Corteva Agriscience l-a susţinut în 2018 pentru a identifica barierele egalităţii de gen din agricultură din întreaga lume. Rezultatele indexului au încurajat femeile fermier să îşi spună părerile, faptul că ele câştigă mai puţini bani decât barbaţii fermieri, au mai greu acces la finanţări decât bărbaţii şi duc lipsă de instruire pentru a gestiona fermele şi a optimiza procesele tehnologice în agricultură.
În prezent, având modelul indexului la indemână, avem argumente mai puternice pentru a susţine egalitatea de gen în agricultură. Avem încă un argument, susţinut matematic, că, la Corteva, ne îndreptăm în direcţia corectă, concentrându-ne pe emanciparea femeilor, unul dintre obiectivele noastre de durabilitate, pe măsură ce ne urmăm misiunea de a îmbogăţi vieţile celor care produc şi ale celor care consumă, asigurând progresul generaţiilor viitoare. Programul nostru de burse educaţionale TalentA care vizează femeile din zonele rurale, pe care l-am implementat cu succes în România, Ucraina, Rusia, Spania şi Portugalia, contribuie la securitatea alimentară generală a acestor ţări. Oferind femeilor o educaţie de calitate vom reduce decalajul legat de cunoştinţele profesionale şi vom oferi acces financiar premiind ideile lor legate de siguranţa alimentară. Pot exista mai multe idei şi modalităţi de acţiune şi încurajez alţi membrii din comunitatea agricolă să acorde atenţie problemei legate de inegalitatea de gen şi să implementeze măsuri pentru a depaşi această barieră în calea securităţii alimentare.
Înainte, când discutam despre inegalitatea de gen din agricultură din anumite ţări în timpul lansării programului TalentA, personal am întâlnit scepticism din partea câtorva oameni în legătură cu conexiunea dintre aceasta problemă şi securitatea alimentară. Afirmaţii despre o mare populaţie feminină în producţia agricolă şi vocile femeilor care se luptă pentru egalitate nu au fost considerate credibile. Aveau nevoie de o dovadă clară, care putea fi determinată matematic. Acum o au.
