Caută doar în titlu
Opinii

În ciuda euforiei legate de revenirea economiei în V, în spatele cifrelor businessul este destul de fragil, iar companiile româneşti încă nu rezistă pe cont propriu: T1 şi T2 din 2021 vor fi trimestre de foc, cu cuţitul plăţilor şi încasărilor la gât şi atunci se va vedea cine supravieţuieşte

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Economia României a mers mai bine în T2/2020 decât aşteptările analiştilor şi prognozele iniţiale ale Institutului Naţional de Statistică: am avut o cădere mai mică, numai 10,2%, faţă de minus 12-15% - estimările din primăvară - şi minus 10,5%, cât a dat statistica în august.

Consumul a scăzut cu 7,6%, în timp ce investiţiile au crescut cu 0,5%.

Industria a avut un minus de 4,5%, agricultura a pierdut 0,3%, iar comerţul şi HoReCa au scăzut cu 2,5%. Pe plus au fost IT-ul - cu 0,6% (reţeaua de Internet a salvat telemunca), construcţiile - cu 0,3% şi administraţia publică şi apărarea - cu 0,3% (de la stat nu s-au tăiat salariile şi nici numărul de angajaţi, ceea ce s-a văzut).

Revenirea economiei va fi în V, vom avea un T3 peste T2 şi cel mai probabil un T4 peste T3, asta dacă nu ne vom trezi cu o închidere (celebra expresie lockdown) ca în primăvară, din cauza exploziei de cazuri Covid-19 - de la 5.000 de cazuri pe zi începem să tremurăm serios, iar 10.000 de cazuri pe zi ar fi o catastrofă.

Chiar dacă revenirea economiei este în V, analiştii nu sunt atât de optimişti că vom putea recupera în 2021 ce pierdem acum, aşa că împing pentru 2022 estimările că vom ajunge la rezultatele înregistrate în 2019 - PIB de 220 de miliarde de euro, o cifră de afaceri a tuturor companiilor de peste 360 de miliarde de euro şi un profit de aproape 30 de miliarde de euro.

În ciuda datelor economice mai bune, adică această prăbuşire a fost mai mică, multă lume se uită cu teamă la T1 şi T2 2021, care vor fi trimestre de foc.

Pentru că revenirea este fragilă - guvernul va cheltui cel puţin 50 de miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro, pentru a ţine economia pe linia de plutire, iar companiile româneşti, în marea lor majoritate subcapitalizate, încă nu pot sta singure pe picioare. Iar asta se vede în cifrele lor economice, în încasări şi plăţi, în majorarea termenelor de plată şi în mişcarea continuă de a vedea ce finanţări dă guvernul.

Dar nu toate firmele îndeplinesc condiţiile.

În programul IMM Invest, pe hârtie, finanţările aprobate de Fondul de Garantare erau de 13,8 miliarde de lei la finalul lunii august, dar de la bănci, în contul companiilor au intrat numai 2,5 miliarde de lei. Deci nu toată lumea este fericită.

Pe 1 ianuarie 2021 ar trebui să expire moratoriul pentru amânarea plăţii ratelor la bancă de către companii şi persoane fizice.

Florin Cîţu, ministrul finanţelor, a anunţat la o conferinţă Financial Intelligence că a început discuţiile cu băncile pentru o prelungire a amânării plăţii ratelor, poate nu pentru toată lumea de data asta.

Cei care au restaurante, hoteluri, transporturile, educaţia privată, entertainmentul, turismul sunt direct afectaţi. Dar dacă lumea nu mai vine la birou, toate businessurile din jur nu au şanse să supravieţuiască, începând de la covrigării, până la curăţătorii. Dacă hotelurile merg cu 10% din capacitate, cade şi businessul de spălat rufe. Dacă graniţele externe se închid, ce să mai transporte companiile de transport?

Industria din România şi-a mai revenit pentru că şi-au revenit comenzile din Europa, în special din Germania, după închiderile din primăvară.

Dar dacă motoarele Europei se confruntă cu creşterea cazurilor de Covid, acest lucru se va reflecta imediat în comenzile pe care le trimit în România.

De altfel, într-o poziţie fără precedent, FMI, gardianul austerităţii bugetare şi al stabilizării macroeconomice prin strângerea cheltuielilor, cere guvernelor marilor ţări să facă tot ce este posibil, asfel încât economia şi companiile să fie menţinute în viaţă, să ţină locurile de muncă, iar dacă nu pot, să dea bani oamenilor chiar dacă stau acasă, să cheltuiască fără să se mai uite la deficitele pe care le creează. Acestea vor fi acoperite de băncile centrale. Important este ca aproape toată lumea să supravieţuiască.

În România multă lume îşi pune speranţa în banii de la UE, 80 de miliarde de euro, dar programele de finanţare vor merge greu şi foarte greu, şi de aceea vor dura luni şi ani. Dar companiile au nevoie de bani acum.

Când se credea că problema majorării pensiilor a fost tranşată prin propunerea PNL de a le creşte cu 14%, PSD a forţat în Parlament o decizie pentru o creştere de 40%, ceea ce dă peste cap tot echilibrul bugetar, şi aşa fragil. În acest an deficitul bugetar va depăşi 90 de miliarde de lei, adică aproape 20 de miliarde de euro.

Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD, spune că o creştere a pensiilor cu 40% va duce la retrogradarea României la categoria “junk”, iar scenariul lor luat în calcul este o creştere a cursului peste 5 lei pentru 1 euro, dacă nu chiar 5,1 lei pentru 1 euro.

În aceste condiţii, BNR va fi nevoită să se concentreze pe ţinerea cursului, pentru a nu aduce un şoc suplimentar în economie, ceea ce va face ca trendul de scădere a dobânzilor să se oprească şi chiar să se inverseze.

BNR a scăzut dobânda de referinţă de la 2,5% la 1,5%, cel mai redus nivel din istorie, ceea ce a permis reducerea ROBOR, rata de referinţă pentru credite coborând chiar la 1,96% acum câteva săptămâni.

Dar după ce PSD a forţat în Parlament decizia pentru creşterea pensiilor cu 40%, ROBOR a crescut imediat la 2,1%.

Şi nici măcar nu este o certitudine această creştere cu 40% a pensiilor, pentru că liberalii trag de timp, încercând ca după alegerile parlamentare din 6 decembrie (asta dacă nu vor fi amânate din cauza creşterii cazurilor de Covid) să schimbe decizia printr-o altă conviguraţie politică a Parlamentului, adică PNL să aibă mai multe voturi decât PSD.

Speranţa Munteanu de la KPMG, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în insolvenţă şi restructurare, spune că acum companiile româneşti, antreprenorii încearcă să reziste fără să apeleze la măsura extremă a insolvenţei, dar nu se simt bine. Firmele româneşti încă trag de timp sperând să treacă peste această perioadă, deşi ar putea apela la măsura de concordat preventiv - o etapă premergătoare înaintea intrării în insolvenţă - pentru a începe să-şi restructureze businessul.

Firmele vor vedea cu adevărat cum stau în T1 şi T2 din 2021 şi cum vor supravieţui, spune Speranţa Munteanu.

Mişu Negriţoiu, care a condus ING Bank în criza anterioară, spune că problema creditelor furnizor încă nu are o soluţie, cum vor fi monetizate aceste finanţări de marfă care au înlocuit creditele bancare.

Bine ar fi ca toate problemele din business să fie discutate acum între companii, bănci şi guvern, astfel încât soluţiile de supravieţuire să fie aprobate înainte de 1 ianuarie 2021. Orice lună de întârziere va însemna un blocaj, iar revenirea economică din V se va transforma în W.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.