Caută doar în titlu
Opinii

Ce se mai întâmplă pe piaţa de IT: Programatorii români au trecut prea repede de la „hungry wolf” la „fat cat”. Când vine cura de slăbire?

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

Ioan Iacob de la Qualitance, o companie românească din IT, fondată de el şi Radu Constantinescu, doi olimpici la matematică, spune că programatorii români au trecut prea repede de la "hungry wolf" (lup flămând n.red.) la "fat cat" (pisică lenesă n.red.), iar acest lucru începe să se vadă în atitudinea lor.

El nu vorbeşte despre programatorii lui, cei 150, ci despre această piaţă în general.

IT-iştii, programatorii sunt răsfăţaţii pieţei muncii şi, în consecinţă, se comportă ca atare.

Cu o medie salarială de aproape 2.000 de euro pe lună plus alte beneficii, plus faptul că toată lumea trage de ei, programatorii nu-şi mai dau silinţa, nu prea mai vor să arate determinare şi ambiţie, preferă să trăiască mai mult din statut decât din nişte realizări excepţionale.

Ioan Iacob spune că discuţiile de angajare cu programatorii au devenit destul de complicate: „Poţi să dai o probă, să vedem ce poţi? Voi ştiţi câte oferte am eu pe telefon în fiecare zi? Cum să dau o probă?”

Salariile programatorilor pot începe de la 2.000 de lei (400 de euro) şi pot ajunge la 50.000 de lei pe lună, adică 12.000 de euro.

Media salarială este undeva la 2.000 de euro pe lună, iar cu acest venit poţi să ai o viaţă bună în Bucureşti şi în principalele oraşe.

Problema este că marea majoritate sunt programatori de outsourcing, adică lucrează şi execută comenzi externe care vin din afară, pe un cost mai mic decât dacă ar fi realizate în America, Germania, Franţa sau alte ţări mai puternice financiar.

Prea puţine produse şi servicii se realizează în România pe cont propriu, care să includă o valoare adăugată mai mare.

Şefii din IT resimt lipsa oamenilor de produs a IT-iştilor care pot să creeze de la cap la coadă un produs sau un serviciu şi, mai mult decât atât, să poată să conducă echipe.

Piaţa de project manageri în IT este deficitară, programatorii fiind persoane mai mult individualiste, care nu vor să-şi bată capul în discuţii comune. Ei vor să li se dea taskul, să stea singuri în faţa calculatorului şi să aibă mai puţin de-a face cu lumea din jur. De asemenea, calitatea programatorilor începe să scadă, iar mulţi se supraevaluează faţă de cât ştiu să facă. Facilităţile fiscale din acest sector contează destul de mult, permiţând multinaţionalelor să jongleze mai bine cu salariile oferite.

În România, conform unor date prezentate de fostul ministru al comunicaţiilor Alexandru Petrescu, numărul programatorilor scutiţi de impozitul pe venit a ajuns la 100.000, creşterea fiind de 25.000 într-un an, în urma unei măsuri care a permis şi studenţilor din facultăţile de profil să se angajeze beneficiind de scutirea de impozit.

Conform datelor oficiale ale INS, în industria IT&C erau angajaţi aproape 200.000 de oameni, salariul mediu fiind dublul salariului mediu pe economie.

Prea puţine companii româneşti din IT au reuşit să scoată capul în afară, iar cu excepţia UiPath şi Bitdefender nu prea sunt alte companii care să aibă produse şi servicii extraordinare, ce ar putea face carieră pe pieţele externe, acolo unde sunt cei mai mulţi bani.

Aşa cum spunea şi Marian Popa de la Deutsche Bank Technology România, divizia de la Bucureşti a gigantului bancar german, cu peste 800 de oameni, piaţa de IT din România a crescut accelerat în ultimii zece ani, mai ales după criză, iar acum a ajuns la un platou de unde trebuie să adauge mai multă experienţă, mai mult knowledge, mai multă valoare adăugată pentru a trece mai departe.

Problema este cum pot fi puşi la slăbit programatorii, astfel încât să devină din nou nişte lupi flămânzi. 

Monitorul Partidelor Replica lui Cîţu pentru Orban
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.