În ultimele zile au apărut în presă informaţii în legătură cu o nouă formulă de calcul a pensiei de stat. Deşi noua lege a pensiilor care va cuprinde şi această formulă nu este încă disponibilă, în cele ce urmează voi prezenta implicaţiile modificării modalităţii de calcul a pensiei de stat considerând informaţiile disponibile în acest moment.
În prezent pensia se calculează după formula:
Pensie = Punctaj mediu anual * Indice de corecţie * Valoarea punctului de pensie = [(Număr puncte) / 35 ]* Indice de corecţie * Valoarea punctului de pensie
Din raţiuni de comparabilitate cu formula propusă, putem scrie relaţia de mai sus ca:
Pensie = [(Număr puncte) / 35 ]* 1,15 * Valoarea punctului de pensie = Număr puncte * 0,032857 * Valoarea punctului de pensie
unde 0,032857 este rezultatul împărţirii valorii curente a indicelui de corecţie de 1,15 la stagiul complet de cotizare pentru bărbaţi de 35 de ani.
Varianta propusă a formulei de calcul este:
Pensie = Număr puncte * Valoarea punctului de referinţă
Din informaţiile disponibile până la acest moment această nouă variabilă denumită valoare a punctului de referinţă ar urma să fie egală în anul 2021 cu 75 de lei, nivel rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie propus pentru anul 2020 de 1775 de lei cu circa 1,05 (valoarea rezultată din cumularea inflaţiei şi a creşterii salariului real) şi împărţit la 25, noua propunere pentru stagiul complet de cotizare. Deci, conceptual formula de mai sus devine:
Pensie = Număr puncte * Valoarea punctului de referinţă = Număr puncte * 1,05 / 25 * Valoarea punctului de pensie = Număr puncte * 0,042 * Valoarea punctului de pensie
Ce implicaţii are această nouă formula de calcul?
- Dincolo de majorarea propusă a punctului de pensie cu 61,3% de la 1100 de lei în anul 2018 la 1775 de lei în anul 2020, noua formulă generează pensii mai mari cu circa 28% (0,042 / 0,032857 - 1) faţă de cele determinate pe baza modalităţii de calcul din prezent. Informaţiile disponibile până în prezent sugerează că şi pensiile aflate în plată vor fi recalculate după această formulă. Este foarte posibil ca, în cazul celor care s-au pensionat mai demult, în condiţii mai favorabile, majorarea generată de noua formulă de calcul să fie mult mai mică. Cumulat, indexarea punctului de pensie şi modificarea formulei generează o pensie mai ridicată cu circa 106% comparativ cu ceea ce primesc cei care se pensionează în prezent.
- Într-un articol precedent am arătat că introducerea elementului denumit indice de corecţie a rupt legătura dintre determinarea iniţială a pensiei pe baza punctului de pensie şi a făcut ca acesta să depindă de salariul mediu brut din urmă cu 2 ani ceea ce este de natură a crea diferenţe relevante între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiţi. Astfel, formula din prezent este ineficientă.
Noua formulă de calcul rezolvă ineficienţa formulei din prezent întrucât determinarea iniţială a pensiei nu va mai avea legătură cu salariul mediu brut pe economie şi se va baza exclusiv pe valoarea punctului de referinţă, variabilă care din punct de vedere conceptual nu este foarte diferită de ideea de valoare a punctului de pensie.
- Având în vedere cele de la punctul 2, recalcularea anunţată a pensiilor ar trebui să rezolve problemele generate de vechea formulă de calcul, iar pensiile în plată se vor modifica fiecare cu un procent diferit astfel încât la punctaje identice vor rezulta pensii identice.
- Este de aşteptat ca efortul bugetar generat de cele arătate la punctul 3 să fie unul considerabil, iar Ministerul Muncii poate şi trebuie să vină cu date în acest sens. Acest efort se adaugă celui generat de creşterea valorii punctului de pensie.
- O altă implicaţie relevantă a noii formule este că, într-adevăr se bazează 100% pe principiul contributivităţii, dar pensia nu mai depinde acum de punctajul mediu anual ci de cel total. Astfel, cei care se pensionează în anul 2018 şi au fost angajaţi pentru o perioadă egală cu stagiul complet de cotizare de 35 de ani realizează pentru un câştig pe perioada vieţii active egal cu salariul brut pe economie un total de 35 de puncte în timp ce o persoană care s-a pensionat de exemplu în anul 2002 cu un stagiu complet de cotizare de 30 de ani şi cu aceleaşi venituri realizează un număr de puncte egal cu 30. Altfel spus, formula îi avantajează pe cei care au muncit mai mult şi au cotizat o perioadă mai lungă, chiar dacă această situaţie a avut loc şi ca urmare a unei legislaţii diferite cu privire la pensii, lucru care nu se întâmpla în trecut.
În concluzie, conceptual noua formulă de calcul este mai eficientă comparativ cu cea actuală şi are potenţialul de a corecta inechităţile care au rezultat din aplicarea modalităţii curente de calcul. Este de dezbătut însă în ce măsură corectarea situaţiilor generate de actuala formulă ar trebui să aibă prioritate majorării tuturor pensiilor prin indexarea punctului de pensie. Nu este necesar ca schimbarea modalităţii de calcul să se facă în anul 2021, putem asocia încă din anul 2018 o valoare de 46 de lei a punctului de referinţă potrivit formulei (0,042*1100 de lei). Însă, este obligatoriu să avem o estimare de impact a cheltuielilor bugetare suplimentare generate de noua formulă de calcul.
Autor: Bogdan Dumitrescu – Conferenţiar universitar doctor, Departamentul de Monedă şi Bănci, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Şef serviciu Consiliul Fiscal
Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat
