Caută doar în titlu
Opinii

Banii europeni sau pielea ursului din pădure

Toată lumea discută ce poziţie ar trebui să susţină România la Bruxelles. Este fără îndoială important. Este, în acelasi timp, irelevant atâta vreme cât actuala capacitate de a folosi fondurile existente şi cele viitoare nu se schimbă dramatic.

Iar cifrele, la 5 ani după aderare, sunt dărâmătoare - rata de absorbţie era la sfârşitul anului 2011 de doar 5,5%, adică puţin peste un miliard de euro plăţi directe pe instrumentele de coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele şapte programe operaţionale. Un dezastru total!

Mai mult, locul 1 deţinut de România pe lista OLAF (ca număr de proiecte supuse analizei organismului de investigaţie european), volumele de absorbţie modeste şi lipsa oricărei analize publice de impact sunt indicatori care ilustrează, între altele, discrepanţă de "capacitate administrativă" între "New" şi "Old Europe" şi slăbiciunile de management, know-how şi acces la capital şi finanţare ale mediului privat de afaceri românesc.

Dacă am fi fost înainte de 1989, asta s-ar fi încadrat la subminarea economiei naţionale. Dacă responsabili se pare că nu găsim, măcar să găsim soluţii. Iată una practică.

În acest context, o nouă abordare în care rolul administraţiei publice (centrale sau locale) este să reducă bariera la intrare prin sindicalizarea costurilor şi know-how-ului şi prin diseminarea gratuită a unei best practice. Ce înseamnă asta în practică: crearea unei agenţii naţionale de promovare a proiectelor europene (să zicem ANPPE).

ANPPE va avea competenţe naţionale faţă de sectorul public (administraţia locală/centrală) şi sectorul privat de cofinanţare a tuturor proiectelor care accesează fonduri europene printr-o ofertă de coparticipare în capital, mezzanine sau garanţii. Condusă de o echipă cu experienţă internaţională în private equity, cu un buget anual egal cu, să zicem, 15% din estimatul sumelor accesabile în perioada 2013 -2014, ANPPE poate fi partenerul de referinţă al tuturor proiectelor. În contrapartida unei participări în capital şi comanagementului de proiect, ANPPE poate avea până la 50% din proiectele respective.

Ulterior fazei iniţiale, ANPPE poate să "exit" din aceste proiecte începând cu anul 4, când să zicem, proiectul devine matur, riscurile de execuţie, realizare sau implementare s-au diminuat, fondurile europene sunt utilizate şi marea majoritate a condiţionalităţilor de proiect sunt îndeplinite.

Ce înseamnă asta în practică:

1. toate proiectele care sunt în căutare de capital pentru accesarea co-finanţării europene au un punct de plecare stabil ANPPE ceea ce nu diminuează dorinţa capitalului privat de co-participare;

2. autorităţile locale UE, respectiv birocraţia de la Bruxelles au o contra-partidă centrală, stabilă, competenţă şi care contribuie şi cu resurse;

3. verificarea proiectelor se face din perspectiva corporate, auditate, supuse unei evaluări publice;

4. toata partea de expertiză tehnică, consultanţă de mediu, achiziţie publică, project management şi respectiv procedurile europene vor fi verificate şi validate de ANPPE;

5. prezenţa ANPPE-ului va reduce riscul de non-complaince (la trageri şi implementarea proiectului) cu procedurile europene de achiziţie publică, licitaţie, project management sau accesare de fonduri, ceea ce va încuraja co-finanţarea bancară sau co-finanţarea proiectelor publice de infrastructură sau mediu;

6. exit-ul devine o atracţie pentru firmele - puţini acum ce e drept - de private equity care, cel puţin, în România, investesc numai în 2nd round equity (adică investesc în firme care au deja un istoric şi sunt în business de 2-4 ani) sau pentru listarea pe bursa locală;

7. ANPPE-ul poate deveni un client important de servicii de consultanţă şi poate să fie, ulterior o agenţie privatizabilă; finanţarea ANPPE-ul se poate face cu fonduri EIB, EBRD sau IFC şi să beneficieze de serviciile unor specialişti europeni în private equity. CEC-ul, BT-ul sau oricare alte bănci locale pot avea parteneriate de finanţare cu ANPPE şi aşa, co-finanţarea (alta decât cea de la EU) devine o realitate.

ANPPE-ul ar putea să fie demarat în 3 luni cu o investiţie, de să zicem 50 milioane de euro de la guvern şi un buget de cheltuieli de circa 3-5%. ANPPE-ul ar putea să atragă fonduri de la EBRD, BEI de 150 milioane euro. Cu 200 milioane euro s-ar putea finanţa proiecte de circa 1,2 miliarde euro, ceea ce ar mutiplica banii oferiţi de buget de circa 24 de ori (la un euro de la guvern intră 23 de euro de proiect din care cel puţin jumătate sunt bani nerambursabili sau subvenţionaţi de UE).

Absorbţia fondurilor europene reprezintă un subiect de îngrijorare şi pentru mediile asociative din România. Recent AOAR a cerut Guvernului să asigure finanţare internă pentru cele peste 8.000 de proiecte contractate din fonduri UE, în condiţiile în care au fost presuspendate plăţile de către Comisia Europeană.

Adevărata noastră preocupare trebuie sa fie găsirea unui răspuns clar la ce va face Guvernul pentru ca rata absorbţiei sa crească puternic. Mai mult, partidele politice, in pofida campaniei, ar trebui sa aibă o minima înţelegere ca vor lucra pentru eliminarea MCV-ului pana la intrarea Croaţiei in UE in iulie 2013.

Crearea ANPPE nu elimină nevoia urgentă de a crea la nivelul Guvernului un adevărat "ţar" al fondurilor europene, un om cu greutate politică şi profesională care să stăvilească tentaţiile dâmboviţene. Recentralizând deciziile majore într-o mână puternică, după exemplul polonez, avem şansa de a nu mai fi codaşi la absorbţie de fonduri şi de a crea infrastuctura necesară dezvoltării României. Alături de ministrul de finanţe, acesta/aceasta trebuie să devină unul din principalii piloni ai viitorului guvern.

În loc să vindem pielea ursului din pădure, ar fi mult mai util dacă ne-am concentra cu toţii pe găsirea acelor soluţii practice care să ne scoată din acest mare impas.

Mircea Geoană, Senator şi Preşedinte Institutul Aspen România

Bogdan Patriniche, Director Executiv la Delphi Securities, firmă de consultanţă financiară specializată în asset management, Londra

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.