Opinii

Pentru ca băncile să aibă lichiditate şi să finanţeze economia reală iar guvernul să-şi acopere deficitul bugetar imens, BNR forţează scăderea dobânzilor şi printează bani în continuare. Însă băncile vor să crediteze mai mult guvernul şi persoanele fizice, unde riscul este mai redus, decât firmele româneşti, care cele mai multe sunt nebancabile

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Pentru ca băncile să aibă lichiditate şi să...
01.06.2020, 19:00 2635

Pentru economia României şi în special pentru sutele de mii de firme româneşti, cele mai multe micro, mici şi mijlocii, criza abia acum vine: cererea de produse şi servicii este la 30-90% din cât era înainte, investiţiile marilor companii s-au suspendat, dacă nu s-au oprit (vezi decizia Renault de a nu mai extinde capacitatea de producţie la Dacia, o investiţie de peste 100 mil. euro şi a restructura operaţiunile de cercetare-dezvoltare globale, care vor avea un impact şi în România, unde grupul are 4.000 de ingineri), iar revenirea economică nu va fi atât de rapidă, cel puţin în următoarele 2-6 luni de zile.

În toată această perioadă, companiile trebuie să reziste, în primul rând financiar.

Pentru a susţine firmele să treacă acest început de criză, guvernul a pus pe masă câteva soluţii, care însă nu rezolvă adevărata problemă, investiţiile şi creşterea cererii.

Programul IMMINvest încă nu a început cu adevărat, iar efectul nu are cum să se vadă imediat.

Oricum, guvernul nu alocă niciun ban acum pentru acest program, ci doar dă garanţii băncilor, care trebuie să finanţeze la început companiile.

Şi oricum, firmele şi proiectele trebuie să fie bancabile, ceea ce, din start, triază solicitările şi speranţele antreprenorilor.

Companiile care vor intra în IMMINvest oricum s-ar fi calificat şi la un credit bancar.

Băncile recunosc că dacă nu ar fi fost programul IMMINvest nu s-ar fi grăbit să crediteze companiile acum, în criză, chiar dacă au un istoric bun în spate şi ar fi trecut de scoring.

Pentru celelalte firme româneşti, cele mai multe nebancabile pe hârtie, încă nu există un răspuns, o soluţie, un program guvernamental.

Companiile mari, cele mai multe multinaţionale, pe care ar vrea să le crediteze băncile fără probleme, nu au nevoie de bani, iar investiţiile sunt puse pe hold.

Ca să nu existe probleme în sistemul bancar în această criză, BNR a decis să printeze bani prin operaţiuni monetare de tip REPO şi prin împrumuturi Lombard.

De asemenea, BNR forţează scăderea dobânzilor la lei: vineri, Banca Naţională a redus cu încă 0,25% dobânda de politică monetară, după scăderea de 0,5% operată pe 20 martie. Astfel, dobânda BNR a ajuns la 1,75%, iar noul interval de fluctuaţie este stabilit între 1,25% şi 2,25%. Asta înseamnă că ROBOR-ul nu ar avea de ce să fie cotat la mai mult de 2,25%.

Înainte de noua decizie a BNR de reducere a dobânzilor, ROBOR-ul era cotat la 2,4%.

BNR forţează scăderea dobânzilor prin toate mijloacele, deşi inflaţia este deasupra acestui interval, iar conform ultimului comunicat oficial, în a doua parte a anului presiunile inflaţioniste vor reveni.

Sistemul bancar românesc are prea multe economii şi prea puţine credite, ceea ce, pentru revenirea economică, este o problemă.

Spre exemplu, în aprilie depozitele rezidenţilor (persoane fizice şi companii) erau de 378 de miliarde de lei, faţă de un credit acordat persoanelor fizice şi companiilor de 271 de miliarde de lei.

Românii au prea mulţi bani la bancă, care stau degeaba, chiar dacă dobânzile sunt în scădere iar banii sunt erodaţi de inflaţie.

Mugur Isărescu a anunţat că prin operaţiuni REPO efectuate pe baze bilaterale, adică discuţii cu fiecare bancă în parte, a injectat 13 miliarde de lei în perioada 1 aprilie - 15 mai şi a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară de 3,1 miliarde de lei pentru a reduce presiunea pe dobânzi.

Datorită injecţiilor de lichiditate efectuate de BNR, Ministerul Finanţelor a putut să se împrumute în perioada 1 aprilie - 15 mai cu 11 miliarde de lei, la dobânzi în scădere.

Pe piaţa secundară, randamentul la titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor a scăzut săptămâna trecută la 4,075%, minimul din 11 martie.

Când a început criza, randamentele la titlurile de stat au crescut spre 6%, iar dacă nu erau intervenţiile BNR pentru reducerea acestor randamente, Ministerul Finanţelor s-ar fi împrumutat mult mai scump, având în vedere riscul în creştere al României.

Pe medie, sistemul bancar este lichid, dar lichiditatea este împărţită: unele bănci au prea mulţi bani şi nu au unde să-i plaseze, alte bănci au deficit de lichiditate.

Când a izbucnit criza, băncile mari, parte din grupurile internaţionale, au făcut mai mulţi paşi înapoi, preferând să-şi ţină banii la BNR cu o dobânda de 1,5% decât să cumpere titluri de stat cu 3,5-4% sau să crediteze companiile, unde cererea este împărţită. Firmele româneşti au nevoie de bani, dar duc în spate un risc pe care băncile nu vor să şi-l asume până când economia şi cererea nu vor reveni pe creştere.

Pe de altă parte, odată cu intervenţia BNR în piaţă, băncile au reînceput să finanţeze statul, mai ales că ştiu că pot să-şi vândă titlurile de stat pe piaţă secundară, acolo unde BNR este cumpărător de ultimă instanţă.

Creditul guvernamental, adică finanţarea statului, a ajuns în aprilie la 130 de miliarde de lei, cu 3% mai mult faţă de martie, unde creditarea privată a scăzut cu 0,5%. Faţă de aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29%, în condiţiile în care creditul privat a crescut cu numai 5,7%.  

Dacă în privinţa finanţării statului băncile sunt acum extrem de deschise, creditarea privată a încetinit semnificativ: la nivelul companiilor se înregistrează în aprilie un minus de 1,2% la împrumuturile în lei (70 de miliarde de lei) şi un minus de 0,4% la împrumuturile în valută (55 de miliarde de lei).

Dacă firmele nu vor aduce garanţii suplimentare, băncile le vor credita mai greu.

Pe de altă parte, băncile sunt extrem de deschise să reia creditarea pentru persoane fizice, unde riscul este mai mic.

În aprilie, creditarea populaţiei a scăzut cu 0,2% la lei (111 miliarde de lei), în timp ce la împrumuturile în valută minusul a fost de 0,4% (33 de miliarde de lei).

Pentru a revigora segmentul de retail, cea mai mare bancă de pe piaţă, Banca Transilvania, lansează începând de marţi, 2 iunie, o ofertă specială pentru toate tipurile de credit, începând de la cele de consum, nevoi personale, până la împrumuturile ipotecare.

O revigorare a creditării de retail ar susţine cererea în economie, unde încrederea şi moralul consumatorilor este pus pe hold, pentru că nimeni nu ştie cum stă cu jobul şi cu banii.

La nivelul pieţei imobiliare rezidenţiale există un deficit mare între cerere şi ofertă, iar o creştere a creditării de retail, dar şi al dezvoltatorilor, ar echilibra puţin lucrurile şi ar duce la creşterea economiei.

Conform lui Dorel Niţă, directorul de cercetare de la imobiliare.ro, cel mai mare portal de anunţuri imobiliare, cererea curentă este de 160.000 de apartamente/case, dar în schimb oferta este de numai 36.000.

Spre deosebire de criza de acum 10 ani, dobânzile la creditele imobiliare în lei au scăzut de 3 ori în timp ce salariile s-au dublat, ceea ce a permis o reaşezare semnificativă a sarcinii de plată dintr-un salariu pentru un credit ipotecar.

BNR va menţine dobânzile la lei la un nivel scăzut mai mult timp, chiar dacă inflaţia va reîncepe să crească, în încercarea de a revigora economia.

Acum trebuie să vedem cât de mult vor dori persoanele fizice să ia credite şi cum vor gestiona băncile creditarea companiilor nebancabile, cele care au nevoie de finanţare ca să supravieţuiască.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO