In abundenta de morti, declaratii si evenimente legate de Irak, o stire cu potential exploziv a trecut aproape neobservata sau, cel mult, a ocupat un nemeritat loc doi: asasinarea in Siria a lui Iz a Din al Sheikh Khalil, plasat in esalonul superior al organizatiei teroriste palestiniene Hamas. Personaj obscur pentru noi, Khalil era un nebun important pe tabla de sah a miscarii integriste care spera sa dea mat Israelului, dupa retragerea acestuia din Fasia Gaza. Dupa ce s-a ocupat o vreme de organizarea de atacuri teroriste, definitivate ulterior in Gaza si Cisiordania, Khalil trecuse intr-o noua faza si pregatea asiduu inarmarea gruparii Hamas, in prespectiva preluarii controlului in teritoriul palestinian. Mai precis, el avea sarcina de a organiza transporturi de armament care sa intre in Gaza, prin Egipt, cu ajutorul Iranului, tara de care, se pare, liderul Hamas era foarte apropiat.
Cartea de vizita a lui Khalil explica de ce a fost asasinat. Locul in care a murit e insa extrem de sugestiv pentru ceea ce se intampla acum in partea ramasa in penumbra a Orientului Mijlociu. LIderul Hamas a fost sfartecat de o bomba plasata in masina sa la Damasc. Israelul nu si-a asumat responsabilitatea acestei lichidari, dar nici n-a facut eforturi prea mari pentru a-si nega implicarea. Pe langa consecintele pe care aceasta moarte le-ar putea avea in Israel, asasinatul din Siria indica trei lucruri. Mai intai, ca Mossad revine la actiune dupa o convalescenta de sapte ani, in care si-a vindecat orgoliul ranit in tentativa esuata de eliminare a unui alt lider Hamas- Khaled Mashal - in Iordania. O perioada in care serviciul israelian de contraspionaj si-a regandit strategia si s-a reorganizat sub un nou sef - Meir Dagan. Venit in fruntea Mossad, Dagan a anuntat in termeni fermi ca "Institutul" va lovi organizatiile teroriste oriunde, oricand si cu orice riscuri si costuri. Seriozitatea acestui avertisment a fost faptul ca agentii israelieni au lovit in Siria - prima tara araba ostila in care Mossad si colaboratorii sai lichideaza un personaj indezirabil. In al doilea rand, operatiunea de la Damasc demonstreaza dificultatile care asteapta Siria, in cazul in care nu se va conforma cerintelor internationale, de a renunta la adapostirea de teroristi si la controlul politic si economic pe care il exercita asupra Libanului. Siria este deja pe lista neagra a Statelor Unite - alaturi de Iran, Coreea de Nord, Sudan - si a fost amenintata cu sanctiuni. Mai grav insa, Franta insasi a sprijinit recent adoptarea unei rezolutii a ONU, prin care regimului de la Damasc i se cere sa respecte cele doua cerinte. Presedintele Bashar Assad sta acum destul de incomod in fotoliul sau. Economia siriana trece printr-o criza profunda, iar sanctiunile internationale ar duce-o in pragul colapsului. Pe de alta parte insa, nu numai Siria, ca stat, castiga enorm de pe urma Libanului, ci si militarii sai incartiruiti acolo, cu statut de "muncitori in constructii". Ca sa nu mai vorbim despre ofiterii sirieni care, se spune, isi rotunjesc veniturile cu trafic de droguri, prin sudul Libanului. Aducerea lor acasa ar insemna prezenta in Siria a unei mase de presiune cu valoarea unui butoi cu pulbere, legat la o bomba cu ceas. In al treilea rand, asasinatul de la Damasc este si un avertisment de genul sa batem saua ca sa priceapa calul, unde calul e regimul de la Teheran, frate de arme al Siriei in sprijinirea organizatiilor teroriste care viseaza la distrugerea Israelului. Surse autorizate de la Ierusalim afirma ca in Mediterana au fost descoperite deja nave pline cu armament iranian, avand ca destinatie Gaza, iar la Damasc ar ateriza uneori avioane cu aceeasi incarcatura, trimisa de Iran gruparii Hezbollah, activa in sudul Libanului.
De remarcat si lipsa de reactie a Statelor Unite la eliminarea lui Khalil, fapt interpretat la Ierusalim si in mediile internationale ca un acord tacit la politica dusa de Israel, care vrea sa-si asigure securitatea nu numai dupa retragerea din Gaza, dar si pe termen lung. In aceste conditii, operatiunea de la Damasc este nu numai un semnal foarte serios ca Siria e invitata sa decida rapid de ce parte a baricadei e, dar si un indiciu ca zvonurile vehiculate mai nou in presa internationala, potrivit carora Israelul nu exclude bombardarea facilitatilor nucleare ale Iranului - dupa modelul din Irak, in 1981- ar putea fi mai putin fanteziste decat pareau.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
