Mesajul presedintelui Basescu referitor la organizarea de alegeri anticipate in acest an deschide o discutie ampla legata de efectele unei asemenea masuri asupra sistemului politic romanesc.
Alegerile anticipate sunt o procedura democratica de consultare populara. Ea este folosita fie pentru rezolvarea unor blocaje ale guvernarii, fie pentru schimbarea raporturilor de putere care se manifesta in stat. Exista cazuri cand lideri politici foarte populari folosesc acest instrument pentru a forta limitele constitutionale in vederea mariri puterii lor. Pe termen lung, astfel de actiuni lovesc in functionalitatea democratiei din cauza ca impun schimbarea echilibrului constitutional al puterii prin exercitarea seductiei electorale contextuale. Or, intr-o democratie solida, modificarile raporturilor de putere ar trebui sa se produca dupa o dezbatere publica si printr-o schimbare a Constitutiei validata de un referendum.
Scenariul prezentat de Traian Basescu sugereaza organizarea alegerilor anticipate printr-un act de vointa unilateral. In conditiile in care Executivul functioneaza - partidele coalitiei tocmai au adoptat un protocol intern - nu avem un blocaj care sa justifice anticipatele. Aceasta inseamna ca presedintele le doreste nu ca sa rezolve o criza, ci din cu totul alte motive: schimbarea raportului practic de putere dintre Legislativ si Executiv.
Dupa 1989, constitutional vorbind, Romania a devenit o republica semiprezidentiala, cu un plus de putere pentru Legislativ. Din cele trei criterii ale cunoscutului teoretician al democratiei Arend Lijphart, doar unul - alegerea presedintelui prin vot popular - sustine ideea sistemului prezidential pentru Romania. Celelalte doua criterii (primul-ministru este dependent de increderea Legislativului, respectiv Executivul este mai degraba unul de tip colegial in care ministrii nu sunt simpli consilieri ai premierului, iar raspunderea pentru decizii este asumata colectiv de catre guvern, nu individual de catre primul-ministru) sustin ideea unei republici parlamentare. Practica politica a ultimilor 15 ani a facut ca puterea reala a Executivului sa fie totusi mai mare decat cea a Legislativului. Chiar daca Parlamentul acorda votul de investitura guvernului si are dreptul dreptul exclusiv de a-l demite, prin retragerea sprijinului, adevarata putere a fost detinuta de Executiv (tandemul presedinte - prim-ministru) care s-a bazat pe majoritati stabile, consistente si disciplinate. Problema lui Traian Basescu este ca, din cauza numarului mare de mandate ale PSD si a faptului ca nu controleaza PUR, el nu are o majoritate parlamentara. Prin urmare, presedintele Basescu a realizat ca puterea sa este in realitate una restransa! Altfel spus, rezultatul alegerilor generale a schimbat raportul real de putere din Romania, fiind pentru prima data in istoria postdecembrista cand Legislativul are sansa de a fi la fel de puternic ca si Executivul.
Care e calculul lui Traian Basescu? Asa cum spuneam, nu rezolvarea unei crize politice a cabinetului de coalitie pentru ca, exceptand tensiunile provocate de numirea prefectilor, guvernul Tariceanu a avut liniste. Calculul presedintelui este altul. Pe fondul popularitatii sale si a Aliantei, el spera ca alegerile anticipate sa-i aduca majoritatea parlamentara, adica garantia puterii. Atentie insa, nu vorbim de o crestere a puterii Executivului in intregul sau, ci de o crestere a puterii presedintelui. Atata vreme cat primul-ministru nu este betonat din punct de vedere politic, si nu are cum sa fie intr-un cabinet de coalitie, puterea adevarata a Executivului va fi exercitata doar de presedinte. Doresc sa fac aici o paranteza. Sa nu se inteleaga ca o putere mai mare a presedintelui ar fi o tragedie. SUA au un presedinte foarte puternic si, slava Domnului, nu o duc rau. Particularitatea noastra tine de faptul ca fragila democratie romaneasca s-ar putea sa gafaie cu un presedinte prea puternic care, pe deasupra, mai e si strain de traditia parlamentara a Europei in care ne vom integra. Revenind, problema pe care o are Traian Basescu este ca declansarea procedurii anticipatelor nu e floare la ureche, el trebuind sa indeplineasca cateva conditii:
Sa aiba acordul lui Tariceanu, lucru improbabil in conditiile in care primul-ministru realizeaza ca in urma anticipatelor, puterea sa va fi in realitate mai mica decat in prezent, pentru ca el va fi total la mana presedintelui. Daca acum, echilibrul dintre presedinte si prim-ministru este ceva mai mare datorita puterii restranse a sefului statului, in conditiile in care presedintele va avea o majoritate parlamentara serioasa, puterea sa va creste intr-o masura mult mai mare decat cea a sefului cabinetului, deci decalajul se va mari. De ce? Pentru ca, bazandu-se pe o majoritate solida si pe argumentul ca structura este mai importanta decat individul, presedintele poate forta oricand inlocuirea titularului functiei de prim-ministru, daca acesta nu indeplineste ordinele.
Sa aiba acordul PUR si UDMR, situatie ce tine de domeniul stiintifico-fantastic atata vreme cat anticipatele ar insemna moartea lor politica prin pierderea statului de partid parlamentar. Nu-i vad nici pe Voiculescu, nici pe Marko Bela in rolurile unor eroi tragici gata sa se sacrifice intru gloria seniorului Basescu.
Sau sa aiba acordul PSD ori al PRM, ceea ce ar insemna ca am intra cu totii in zona crepusculara. Cele doua partide stiu ca Legislativul are acum o putere reala care obliga Executivul sa negocieze cu ele fiecare decizie importanta. Ar fi ridicol sa ne gandim ca ele ar concepe pierderea acestui avantaj si ar oferi, intr-un gest de marinimie gratuita, intreaga putere lui Basescu si Aliantei.
Cu toate acestea, sa nu fim naivi. Traian Basescu nu se va descuraja atat de usor. El are un scop si va face orice ca sa-l atinga. Si nu m-ar mira sa reuseasca imposibilul. Ramane de vazut cum se vor pregati celelalte partide pentru o eventuala batalie electorala inainte de termen...
* Remus Stefureac este doctorand in stiinte politice la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
