Consolidarea bugetara agresiva pe care o propune guvernul Bocnu-si propune nicidecum eliminarea statului bunastarii. Din contra,ne propunem modernizarea asistentei sociale, intarireafundamentelor sale economice, a modului in care standardul de viatapoate sa creasca pe termen lung. Criza se va adanci pana la limiteinsuportabile in absenta unor reactii rapide si decisive acum.
Din pacate, literatura de profil din ultimele decenii nu areusit sa propuna nicio reteta de consolidare fiscala fara durerisociale. De la bun inceput trebuie sa va spun ca doua lucruri ramanpe veci neschimbate.
1) Daca esti indatorat, nu esti liber.
2) Sanatatea finantelor publice este esentiala pentru crestereaeconomica pe termen lung.
Romania trebuie sa depaseasca acum combinatia fatala dintrepoliticile economice croite prost in ultimii ani si ghinionulaparitiei crizei economice internationale. Suntem condamnati laresponsabilitate si la ratiune. In vremuri de contractie economica,cand somajul se dubleaza, iar datoria publica se tripleaza, nu potfi prezervate veniturile noastre salariale si asistenta sociala.Intreaga clasa politica este umilita. La fel mintile cinice aleeconomistilor. Sa vedem cum au facut altii treaba mai bine.
Regulile consolidarii bugetare agresive si aleinsanatosirii economice reusite
Ajustarile fiscale agresive reusite, rupte din experienta danezaa anilor 1983-1986, din cea irlandeza a anilor 1986-1989 sau dincea canadiana a anilor 1993-1996, au dovedit ca daramarea unordeficite bugetare mari se poate face fara a atrage contractiisemnificative ale PIB. Efectele multiplicative mecanice negative nusunt un dat inevitabil. O concluzie se poate extrage rapid: taiereacheltuielilor bugetare are sanse mult mai mari de reusita pentruinsanatosirea economica pe termen lung decat cresterea taxelor.Credibilitatea programului de austeritate este insa la fel deimportanta ca in succesul unei strategii de dezinflatie.
Cel mai dramatic proces de ajustare fiscala postbelic era panade curand cel din 1994, cand Suedia inregistra un deficit bugetarde 10% din PIB. Pierduse cursa consolidarii unui standard de viatanet superior tarilor dezvoltate, dupa cateva decenii de constructiea unui stat asistential excesiv social. Datoria publica se triplasecu trei ani inainte, ceea ce a pus in pericol stabilitateaeconomica a suedezilor si i-a expus prea mult la vulnerabilitatilefluxurilor externe de capital.
In acelasi an, noul ministru de finante suedez, Goran Persson apropus un program agresiv de consolidare fiscala de 3,5% din PIBpentru anul urmator. A actionat in cinci zone majore de alarmafiscala care absorbeau cea mai mare parte a resurselor bugetare:salarii, pensii, asigurari de sanatate, indemnizatii de somaj,asistenta familiala si alocatiile pentru copii.
Cateva lectii se desprind din experienta si din succesul suedezpentru consolidarea bugetara (Henriksson, 2007- fostul consilier alministrului de finante suedez Persson, care a devenit intre timpprim-ministru):
1. Stabilirea unei tinte politice simple, cuantificabile, pentrudiminuarea deficitului bugetar.
Suedezii au optat pentru diminuarea deficitului bugetar cu 3,5%din PIB in 1995. Romania si-a stabilit o ancora politica pentruajustarea bugetara de 2,3% din PIB - de la 9,1% estimat pana la6,8% tinta de deficit in 2010 - din care:
- 2% provin din economii la cheltuielile publice, iar
- 0,3% din incasari suplimentare de venituri bugetare.
2. Doar planurile de actiune pe termen scurt sunt credibile. Nutrebuie sa se faca promisiuni cu bataie mai lunga de doi ani.
3. Efortul social trebuie distribuit echilibrat asupra tuturorclaselor sociale. Altfel, consensul social nu poate fi niciodataatins. Suportul public este absolut necesar.
4. Programul de ajustare fiscala trebuie sa fie complet si nucroit pe baza unor masuri ad-hoc. Toate grupurile de interese sitoate clasele sociale trebuie sa inteleaga ca li se vor ceresacrificii.
5. Procesele de reforma si procedurile bugetare trebuie sa fiecat mai transparente posibil.
6. Sa nu minimizam niciodata efectele solutiilor propuse.Populatia trebuie sa fie pregatita si constienta de implicatiilemasurilor bugetare care se impun.
7. Sa nu incercam niciodata sa pacalim pe cineva cu jongleriimacrocontabilicesti pentru a tupila datoriile reale.
8. Sa nu spunem niciodata ca nu ne va durea cumplit de rau labuzunar.
9. Chiar si o ajustare bugetara agresiva bine pusa in practicanu este suficienta pentru reluarea cresterii economice pe termenlung. Modernizarea sistemului de asistenta sociala trebuie insotitade alimentarea cu combustibil a motoarelor cresterii economice.
Abuzul contraargumentelor populiste
Un contraargument des invocat la reducerea actualelor cheltuielisalariale, pensii si ajutoare sociale tine de diminuarea evaziuniifiscale. Pe drept cuvant, justificat! Dar ireal, utopic, farabagheta dura sanctionatoare a organelor publice de control, fara oprocuratura rapida si o justitie corecta. Cum am putea sa nesubstituim lor oare peste noapte? Cat le va lua sa se schimbe inbine? In niciun stat din lume responsabilitatea actuluiguvernamental nu este un dat, ci unul cultivat. Prima conditie tinede transparenta institutionala si decizionala. A doua conditie tinede integritatea institutiilor publice care reglementeaza sicontroleaza, in definitiv de cei care sanctioneaza. A treiaconditie este legata de prezenta ochilor vigilenti ai cetatenilor,patronatelor, sindicatelor, tehnocratilor si ONG-urilor.
Un alt contraargument des invocat este ca actualele reduceri devenituri vor duce la contractarea consumului si la blocajulrevigorarii economice in viitor. Gresit! Importurile si consumul numai pot constitui motoarele cresterii economice ale Romaniei, asacum s-a intamplat in anii anteriori. Productivitatea,competitivitatea si exporturile sunt pionii pe care trebuie sa-ijucam in urmatoarea partida de sah. Suntem intr-o competitieregionala si internationala extrem de dura, in care trebuie sa nereorientam dinspre statul asistential social spre calitateacapitalului uman, spre munca si productie bazata pe valoareadaugata ridicata.
Bunastarea viitorului nu poate fi cultivata altfel. Ca saajungem la un standard de viata mai bun trebuie sa curatam mizeriasi abuzurile permise de actualele alocari si conduite bugetare, sadiminuam datoriile la un nivel acceptabil si sa reorientaminvestitiile spre educatie, infrastructura, transfer tehnologic,spre capitalizarea brevetelor si patentelor romanesti si sprecercetare-dezvoltare-inovare. Statul trebuie sa invete rapid sa-sirespecte cetatenii, iar cetatenii sa invete sa-si respectestatul.
Altfel, vom continua sa importam si sa traim pe datorie, iarcopiilor nostri va trebui sa le raspundem la intrebarea de ce suntei nevoiti sa ne plateasca datoriile pe care le acumulam noiastazi.
Andreea Paul este consilier pe probleme economice alpremierului Emil Boc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
