Bancnota de 20 de lei, având pe avers portretul Ecaterinei Teodoriu, ofiţer erou din Primul Război Mondial, a devenit circulatorie de Ziua Naţională. A fost o premieră în sistemul bănesc al leului: imaginea unei personalităţi feminine pe o bancnotă în circulaţie. După ce, pe o bancnotă de colecţie, în decembrie 2018, imaginea Reginei Maria apăruse împreună cu Regele Ferdinand I.
Femei pe bancnote au mai apărut în istoria României. A fost chiar o tradiţie, respectată de-a lungul anilor, a reprezentărilor feminine pe bancnotele româneşti în circulaţie. O tradiţie născută în secolul al XIX-lea, dar nu imediat după 1867 - când leul, devenit moneda naţională a României, a circulat exclusiv sub formă de monede metalice - ci abia după zece ani, în 1877, când a fost emis biletul ipotecar cu valoare nominală de 10 lei. Aversul acelui bilet, conţinând o sugestivă compoziţie alegorică, era dominat de portretele a două femei în straie ţărăneşti. Acesta a fost începutul.
Continuarea a venit imediat după 1880, anul în care Banca Naţională a intrat în istorie şi a făcut istorie. Încă de la debut, a devenit evident interesul pentru o grafică excepţională, bogată în semnificaţii. În aproape şapte decenii, din 1980 şi până la reforma monetară din 1947, Banca Naţională a colaborat cu graficieni de primă mână şi a conferit o valoare artistică excepţională bancnotelor sale, concomitent cu întărirea leului, care se adapta imperativului din dictonul de largă circulaţie „că acei bani sunt buni care umblă în toate ţările”.
În toţi cei aproape 70 de ani invocaţi, pe aversul ori pe reversul seriilor de bancnote emise, au tot apărut imagini feminine. În toate împrejurările însă, fără nicio excepţie, reprezentările feminine pe bancnotele româneşti în circulaţie au fost simbolice sau alegorice. Niciodată, în aceste imagini nu au fost înfăţişate personalităţi feminine care să reprezinte ştiinţa, cultura, viaţa economică, social-politică sau istoria ţării.
Din 1947 până în decembrie 1989, în perioada comunistă, grafica bancnotelor în circulaţie a fost mai mult decât simplificată. A fost, de fapt, redusă la un design simplist. Bancnotele de 1, 2, 3, 5 şi 10 lei nici nu aveau personalităţi în compoziţiile grafice. Aversul acestor cinci bancnote, în toate emisiunile din acei ani, era dominat de stema ţării, având de asemenea o compoziţie grafică simplistă: un contur format din spice de grâu, o sondă de petrol, o pădure şi o imagine din Carpaţi, luminate de soarele din fundal. Doar bancnotele de 25, de 50 şi de 100 de lei aveau pe avers portretele lui Tudor Vladimirescu, Al.I. Cuza şi Nicolae Bălcescu iar pe revers un tablou industrial, cu furnale pe bancnota de 25 de lei, Palatul Culturii din Iaşi pe bancnota de 50 de lei şi Ateneul Român pe cea de 100 de lei. Pe niciuna dintre bancnote, în toată această perioadă, nu i s-a făcut loc vreunui portret de femeie, nici măcar în înfăţişări simbolice ori alegorice ca în etapa precedentă.
După decembrie 1989, într-o etapă istorică de mari schimbări, au intervenit în mod firesc multe serii de emisiuni monetare. Cele mai multe determinate de înnoirea regimului politic, de tranziţia de la plan la economia de piaţă, de şocurile inflaţioniste din noiembrie 1990 - decembrie 1993, cu un vârf de 300 la sută, sau de cel din 1997 de 150 la sută, ori de aderarea la Uniunea Europeană. În toată această etapă, preocuparea Băncii Naţionale pentru conţinut (dominată de cei 15 ani de trecere la convertibilitatea leului, de stabilitatea pieţei monetare şi a pieţei valutare, de scăderea inflaţiei de la 300 la sută la sub 10 la sută şi mai jos) s-a împletit neîncetat cu grija pentru formă. Toate seriile de emisiuni din această etapă au mizat pe o grafică atractivă, pe bancnote frumoase, cu numeroase componente legate semnificativ de prezentul şi de trecutul României. De la bancnota de 1 leu, cu imaginea bisericii de la Curtea de Argeş pe avers, şi până la cea de 500 de lei, înfăţişând-ul pe Mihai Eminescu lângă reproducerea unei pagini din ziarul „Timpul“, unde a fost angajat ca jurnalist, şi imaginea splendidei Biblioteci Centrale din Iaşi, bancnotele emise în aceşti 31 de ani au rescris istorie.
Şi totuşi, nici în această etapă, prezenţele feminine pe bancnote nu au trecut dincolo de planul reprezentărilor simbolice sau alegorice. Un exemplu ilustrativ fiind imaginea personajului Rodica, din pictura lui Grigorescu, pe reversul bancnotei de 10 lei, lângă o culă oltenească.
În acest sfârşit de an însă, cu bancnota circulatorie de 20 de lei având pe avers imaginea Ecaterinei Teodoriu, prima femeie ofiţer din Armata Română, eroină a Primului Război Mondial, a fost spartă gheaţa. Reversul, totodată, ridică semnificativ valoarea bancnotei, cu imaginea Mausoleului de la Mărăşeşti, lângă care este reprezentată simbolic o figură feminină cu sabia în mână. Este „Victoria Înaripată”- imaginea de pe medalia emisă în 1918 de către toate statele care au contribuit la victoria din Primul Război Mondial, inclusiv de România.
