Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Mai avem şanse ca actualul val inflaţionist să se spargă până la sfârşitul anului? (I)

Adrian Vasilescu, BNR: Mai avem şanse ca actualul val...

Autor: Adrian Vasilescu

18.08.2021, 00:04 3534

Recenta decizie a băncii centrale, prin care a menţinut la 1,25 la sută rata dobânzii de politică monetară, nu a surprins nici pieţele şi nici publicul. Deşi, încă de la începutul anului curent un nou val inflaţionist a lovit România, provocând turbulenţe în coşul de consum şi dezorganizând preţurile. Dar şi pieţele, şi publicul ştiu, dintr-o îndelungată experienţă, că niciodată, în confruntările cu inflaţia, Banca Naţională n-a mizat pe o singură carte, cea a dobânzii de politică monetară.

De fiecare dată, în faţa şocurilor inflaţioniste care ne-au lovit de-a lungul anilor, din noiembrie 1990 până azi, BNR  a contrabalansat dobânda-cheie cu alte numeroase cărţi, una dintre cele mai importante dovedindu-se a fi gestionarea adecvată a lichidităţii în sistemul bancar. Iar în ceea ce priveşte dobânda de politică monetară, a avut mereu grijă ca acest indicator să fie racordat puternic la realităţile din economia internă şi la cele din Uniunea Europeană,  o atenţie aparte îndreptându-se către  mişcările băncilor centrale din regiunea noastră. Un timp, dobânda în urcare s-a dovedit a fi paza bună pentru a trece primejdia rea. Ori de câte ori însă împrejurările i-au fost favorabile, a coborât cât a putut dobânda, de fiecare dată până la limita ce nu punea în pericol creşterea economică.

În actuala conjunctură însă, când au intervenit probleme complexe,  indubitabil se impun soluţii complexe. Pentru că acum avem de-a face cu o inflaţie perfidă, ce a indus decalaje periculoase între preţurile marii majorităţi a bunurilor şi serviciilor şi cele ale unor produse cum sunt pâinea, curentul electric, gazele naturale, combustibilul, serviciile medicale, unele suferind scumpiri şocante.  O inflaţie care, din ianuarie şi până în iulie curent, crescând de la o lună la alta, a urcat  de două ori şi jumătate, de la o rată anualizată de 2 la sută până la 5 la sută.

Nu întâmplător, deci, la conferinţa de presă din prima parte a lunii august, guvernatorul BNR a subliniat apăsat că „sub rata de 1,25 la sută nu vom mai coborî dobânda de politică monetară!“…Lăsând să se înţeleagă că, în schimb, dacă realitatea o va cere, această dobândă ar putea să crească.

La fel a acţionat BNR, cu rezultate dintre cele mai bune,  şi în precedentul val inflaţionist, din 2017 - 2019.  A urcat pas cu pas dobânda cheie, de la 1,75  la sută la 2,50 la sută, reuşind să calmeze o inflaţie al cărei vârf ajunsese în mai 2018 la 4,51 la sută. România se împovărase, în mai 2018, cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, ca urmare a unei decizii neinspirate a autorităţii de reglementare a preţurilor în domeniul energiei. De acolo a tot coborât, până către sfârşitul anului 2019, înaintând treptat către jumătatea clasamentului european. Şi, concomitent cu descreşterea inflaţiei, BNR a coborât dobânda-cheie până la nivelul de acum, de 1,25 la sută. 

Anul 2020 a fost, din perspectiva confruntării cu inflaţia, cel mai bun an al României din ultimii treizeci. Anul în care şi-a consolidat, timp de 12 luni, cea mai bună poziţie în tabloul european al mişcării preţurilor.  Cum a pierdut-o în numai şapte luni?

O cauză este globală. Un nou superciclu de creştere a preţurilor materiilor prime, inclusiv la petrol -  al patrulea în ultima sută de ani - a lovit planeta în acest an.  România nu avea cum să fie ocolită.

A intervenit însă şi o cauză internă. Majorarea peste aşteptări a preţurilor combustibililor, cu mult peste efectul  scumpirii petrolului în lume, plus impactul tranzitoriu al liberalizării pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, scumpiri contrabalansate în prea mică măsură de influenţele dezinflaţioniste  din suita legume-fructe-ouă, au dezorganizat grav preţurile interne. 

Ne sunt foarte bine cunoscute, din precedentele episoade inflaţioniste cu preţuri în creştere explozivă – fie că au fost 10 în unele luni, fie că au fost numai trei sau patru în altele – care au stricat media inflaţiei. Undele de şoc ale scumpirii energiei şi combustibilului, bunăoară, au fost resimţite de fiecare dată în rata inflaţiei cu efectul lor statistic asupra preţurilor generale. Aceasta este o lecţie. O resimţim şi în actualul episod inflaţionist. O resimţim  dublată de o altă lecţie. Pentru că oricât de perversă ar fi inflaţia actuală, mişcarea preţurilor are o logică. Deseori, inclusiv în ocazii în care intervenea scumpirea utilităţilor şi atât producătorii, cât şi comercianţii erau tentaţi să umfle preţurile fără un calcul corect, inflaţia era reaşezată  în logica pieţei. Acolo unde le este locul dictat de legea cererii şi ofertei. Întrebarea este: va fi spart actualul val inflaţionist la sfârşitul lui decembrie anul curent?

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO