Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Îşi asumă liberalii amputarea Statutului Băncii Naţionale?

Adrian Vasilescu, BNR: Îşi asumă liberalii amputarea...

Autor: Adrian Vasilescu

18.05.2016, 00:04 931

De vreme ce PNL nu a amendat declaraţia de luni a deputatului Daniel Zamfir, potrivit căreia partidul îi susţine iniţiativa modificării Statutului BNR, se prezumă logic sprijinul pe care Partidul Naţional Liberal îl dă acestui proiect legislativ, ce vizează abrogarea alineatelor 3 şi 4 ale art. 25 din Legea Băncii Naţionale. Le reproduc întocmai:

(3) Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea în condiţiile legii a atribuţiilor de supraveghere prudenţială.

(4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României.

Explicându-şi public demersul, deputatul liberal a invocat amendamentul preşedintelui Iohannis la această reglementare, reprodusă în oglindă în textul legii macroprudenţialităţii, determinându-l s-o retrimită spre reexaminare Parlamentului. Preşedintele a criticat instituirea unui nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, ce excede cadrul constituţional. În ecou, liberalii vor să dispară şi textul de origine. Paradoxal însă, dintre toate amendamentele preşedintelui – singurul pentru care nu are o corectă parcurgere a semanticii juridice a textului este tocmai cel la care ne referim. Înclin să cred că şi liberalii au citit în aceeaşi cheie textul din Statutul BNR. 

Fără îndoială, textul acuzat este bolnav din punct de vedere literar. Sintaxa este greoaie, încurcând logica şi camuflând înţelesul real al reglementării. Nu este însă un caz singular. Cele mai multe dintre legile noastre îngreunează, prin formulări încâlcite, interpretarea. Sigur, în legislaţia noastră avem un exces de texte alambicat-confuze. Dar, această hibă o reclamă literatura juridică din mai toate ţările lumii. Tocmai din acest motiv, juriştii de pretutindeni şi din toate timpurile au căutat şi au găsit tehnici eficiente de decriptare a legilor, citindu-le şi analizându-le literar, istoric, logic.

Este şi calea pentru înţelegerea şi interpretarea corectă a textului din articolul de lege în discuţie. Am văzut deja că interpretarea literară ne ajută prea puţin. Termenii cheie există, dar cuvintele nu sunt la locul lor. De ajutor ne este interpretarea istorică. Statutul BNR a fost iniţiat de guvern şi adoptat de Parlament în 2004. Presiunea timpului era enormă, adoptarea legii atunci, în 2004, şi nu mai târziu înscriindu-se între condiţiile intrării României în Uniunea Europeană. Graba redactării se vede în lipsa de claritate a textului. Examenul a fost însă la conţinut şi nu la formă. Dacă forma este deficitară, conţinutul corespunde întru totul normelor UE şi bunelor practici europene. Şi, fapt esenţial, nu contravine în fond nici exigenţelor Preşedinţiei şi nici ale iniţiatorilor acestei legi de abrogare. Convingătoare în acest sens, este interpretarea logică a textului.

Întrebarea este dacă, într-adevăr, potrivit dispoziţiilor din art. 25, membrii CA al BNR şi personalul cu atribuţii de supraveghere prudenţială au beneficiul imunităţii civile şi penale. De fapt, în ce cazuri nu răspund civil şi penal? Recurgem la textul legii.

1. Prima condiţie este să existe o constatare a judecătorilor. Şi atunci, dacă se ajunge la instanţă şi se dă o hotărâre judecătorească, mai putem vorbi de imunitate?

2. Persoanele în cauză nu răspund civil sau penal dacă au acţionat cu bună-credinţă.

3. Sau dacă au acţionat fără neglijenţă.

4. Dacă au acţionat în condiţiile legii.

Şi atunci, dacă judecătorii constată buna-credinţă, inexistenţa neglijenţei în serviciu, exercitarea atribuţiilor în condiţiile legii, mai putem vorbi de un regim special? De fapt, legea protejează procesul de supraveghere prudenţială împotriva deselor încercări de a împinge răspunderea supraveghetorilor dincolo de graniţele legii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO