LIVE: Acum la ZF Tech Day: Cum se dezvoltă comunitatea din jurul viitorului parc ştiinţific şi tehnologic din Măgurele? Urmăriţi o discuţie cu Mădălin Ioniţă, Director Executiv, Asociaţia „Măgurele Science Park”
Opinii

Adrian Oros, ministru al agriculturii, care s-a folosit de expresia „dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau” când fermierii i-au cerut demisia, renunţă la funcţie abia după ce a pierdut puterea politică

Adrian-Nechita Oros (56 de ani) şi-a anunţat în toiul nopţii de 28 septembrie, la ora 02:32, pe reţeaua de socializare Facebook, demisia din fruntea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe care l-a condus aproape doi ani, pe motiv că „pentru premierul Florin Cîţu, agricultura şi industria alimentară nu au fost niciodată priorităţi”.

Însă, Cîţu este prim ministru al României de la finalul anului 2020, astfel, cum se face că Oros vede mai clar lucrurile abia după congresul PNL din 25 septembrie, când Ludovic Orban, pe care îl susţinea, a pierdut şefia partidului? Mai mult, în luna iunie a acestui an mai mulţi fermieri şi lideri ai sectorului agroalimentar i-au cerut demisia lui Oros pentru că nu a ştiut să gestioneze situaţia dificilă din anul agricol precedent, când seceta a redus cu 40% producţiile de cereale, iar despăgubirile pentru această calamitatea au întârziat să apară. Oros spunea atunci că România este o ţară liberă şi fiecare are dreptul la opinie şi fiecare judecă prin prisma lucrurilor pe care le ştie, menţionând că el şi-a asumat şi critica când a ales să conducă Ministerul Agriculturii. Indirect, a folosit sintagma celebră a lui Alexandru Lăpuşneanu: „dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau”. De altfel, atunci, nici superiorii săi nu l-au schimbat, deşi lumea a cerut schimbarea.

„Bugetul MADR pentru anul 2021 reprezintă 60% din execuţia bugetară a anului 2020, cu efecte asupra programelor aflate în derulare. La rectificarea bugetară, MADR a primit o sumă infimă, absolut insuficientă”, a declarat Adrian Nechita Oros pe Facebook. La începutul anului, în programul 2021, Ministerul Agriculturii avea credite de angajament de 38,2 miliarde de lei şi credite bugetare de 25,9 miliarde de lei. Însă, prin Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA) sunt aşteptaţi de la UE pentru 2021 peste 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

De altfel, agricultura nu mai înseamnă mult în PIB – 4-5% anual, şi nu pentru că nu este importantă, ci pentru că au crescut alte sectoare semnificativ. Totuşi, este important să producem hrană, mai ales că anul trecut deficitul cu produse agroalimentare a fost de 2 miliarde de euro şi el merge în sus.

„În PNRR nu a fost cuprins niciun proiect major pentru agricultură. Asta deşi în primul draft trimis la Comisie, în noiembrie 2020, PNRR conţinea un proiect complex pentru gestionarea apei în agricultură (irigaţii, desecare/ drenaj şi sistem antigrindină), în valoare de 6,5 miliarde euro, proiect asumat în Programul de guvernare, alături de Reţeaua de depozitare, procesare si distribuţie a produselor româneşti, alt proiect care nu a mai avut loc in PNRR”, a mai spus Oros pe Facebook. Totodată, el a adăugat că demisia sa vine şi pentru că „nu există suficientă determinare pentru eradicarea activităţii samsarilor, a vânătorilor de subvenţii şi a pieţei negre, care afectează fermierii corecţi”.

Lipsa unei infrastructuri proprice pentru irigaţii este una dintre cele mai mari dureri ale agriculturilor români, care au strigat, la propriu, în stradă, anul trecut că îşi doresc investiţii în această direcţie, deoarece condiţiile climatice sunt în continuă schimbare şi sunt tot mai mulţi ani arizi.

Cum văd fermierii demisia ministrului Agriculturii?

„A fost un ministru îmbrăcat frumos, care făcea parada modei prin culturile fermierilor, nu un ministru care a ştiut ce să facă şi nu a făcut nimic. Când am discutat cu el, mi-a spus că nu e doar el devină şi orice problemă am avut, nu s-a putut rezolva. În plus, ca medic veterinar şi profesor universitar doctor în medicină veterinară, nu a reuşit să facă ceva să stopeze pesta porcină africană”, spune Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, unul dintre cei mai mari fermieri români. Acesta s-a confruntat la începutul anului cu virusul pestei porcine africane şi a fost nevoit să ucidă circa 50.000 de porci. De altfel, din 2017, când a apărut această boală în România, peste 700.000 de porci au fost omorâţi, astfel că România, mare consumator de carne de porc, depinde în proporţie de 70% de importuri.

„Este o mare bucurie plecarea lui şi se vede că este laş, pentru că şi-a postat demisia pe Facebook, în loc să o facă direct. A făcut această mişcare pentru că nu a vrut să scrie pe fruntea lui „demis de Cîţu”. Trebuia să plece de mult, pentru că era o frână în rezolvarea problemelor agriculturii. (...) Avem foarte mulţi fermieri pregătiţi care ar putea conduce acest minister, dar sunt sigur că nu o să vină cineva pregătit în locul său”, a mai spus Muscă.

El a adăugat că din punctul său de vedere cel mai bun ministru al Agriculturii de după revoluţie a fost Valeriu Tabără, care a ocupat acest fotoliu în perioada septembrie 2010 - februarie 2012, în Guvernul Boc II, dar şi în perioada 1994 - 1996.

„Oros s-a străduit să fie un ministru bun, dar nu prea i-a ieşit. Ne trebuie un ministru pregătit şi stabil, să nu-i mai schimbe ca pe şosete”, spune Nicolae Sitaru, proprietarul Elsit Com, care cultivă cereale pe o suprafaţă de peste 2.000 de hectare în judeţele Ialomiţa şi Călăraşi.

Începând cu data de 26 decembrie 1989, imediat după Revoluţie, şi până în prezent, încluzându-l pe Adrian Nechita Oros, România a avut 21 de miniştri ai Agriculturii, de la aproape toate partidele politice şi chiar şi independenţi. Acum, se vehiculează că în locul lui Oros ar putea veni Emil Dumitru, membru în Camera Deputaţilor şi prieten cu Cîţu, care a fost o perioadă şi secretar de stat în Ministerul Agriculturii, sau Daniel Constantin, care a mai fost ministru al Agriculturii în perioada 2012 – 2015 în guvernul lui Victor Ponta.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.