Opinii

Actuala criză financiară. ,,Nu zice hop până n-ai sărit pârleazul’’!

Opinii primite la redacţie

Actuala criză financiară. ,,Nu zice hop până n-ai...

Autor: Marcel Vulpoi

06.10.2020, 10:35 3789

   Îmi exprimam opinia într-un articol recent  intitulat ,,25 octombrie –Ziua Judecatii’’ , că indiferent de măsurile active luate de stat în vederea diminuării efectelor crizei generate de pandemia Covid 19, după data de 25 octombrie situaţia devine critică pentru multe societăţi care, în lipsa unor înlesniri la plată vor intra în malaxorul aspru al procedurilor de executare silită.

   Recomandam astfel reprezentanţilor ANAF că a sosit timpul să se convingă cu adevărat de faptul că încasarea eşalonată a creanţelor fiscale este singura soluţie viabilă, atât pentru ieşirea din criză şi pentru salvarea economiei româneşti, cât şi pentru recuperarea creanţelor bugetare, iar inspectorul ANAF să înţeleagă că a aproba o eşalonare la plată unui contribuabil care nu dispune momentan de suficiente resurse financiare, nu este un privilegiu acordat acelui debitor, ci şi un avantaj al statului în sensul în care mai are şanse să recupereze din creanţele asupra acestuia, comparativ cu situaţia intrării în insolvenţă, când şansele de recuperare sunt infime.

   Îmi exprimam dezamăgirea că deşi eşalonarea la plată, ca modalitate de înlesnire a obligaţiilor fiscale reprezintă un obiectiv strategic al ANAF, încă nu s-au făcut demersuri suficiente pentru a simplifica procedura aprobării dosarelor întocmite de contribuabili.

   În fine, argumentam faptul că procedura de acordare a eşalonărilor este destul de greoaie, fiind necesare o serie de documente, indicatori de calculat, garanţii de depus, precum şi analize amănunţite din partea inspectorilor desemnaţi să soluţioneze respectivele cereri şi îmi exprimam speranţa apariţiei unor modificări legislative substanţiale vizând simplificarea procedurii de eşalonare la plată, prin majorarea pragului valoric al debitelor restante în funcţie de care trebuie să se solicite garanţii sau chiar renunţarea la garanţii, precum şi prin renunţarea la nenumăratele  situaţii şi analize inutile pe care solicitanţii sunt obligaţi să le prezinte organului fiscal în vederea aprobării dosarului de eşalonare.

    Iată că un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice afişat pe site-ul www.mfinante.ro în data de 4 octombrie tinde să-mi dea dreptate la cele afirmate cu puţin timp în urmă, statul considerând necesitatea acordării eşalonării pe 12 luni la plata taxelor, fără garanţii, pentru firmele afectate de criza COVID, ca o soluţie eficientă pentru ieşirea din impasul financiar.

   Se propune o variantă de eşalonare în formă simplificată, venită în sprijinul mediului de afaceri pentru menţinerea lichidităţilor în diverse pieţe afectate de criza COVID-19, precum şi pentru conformarea la plată a obligaţiilor pe care le datorează.

    Ministerul Finanţelor Publice a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se reglementează eşalonarea la plată, în formă simplificată, a obligaţiilor bugetare neachitate în urma crizei COVID-19. Facilitatea se acordă pe o perioadă de 12 luni, pentru obligaţiile bugetare acumulate de la data intrării în starea de urgenţă (16 martie), cu condiţia ca debitorii să nu fi înregistrat obligaţii fiscale restante dinainte de starea de urgenţă. De asemenea, nu vor putea beneficia de procedura simplificată de eşalonare firmele aflate în procedura de insolvenţă.

   Ca şi noutate, pe perioada celor 12 luni de eşalonare, calendarul de rambursare în rate egale sau chiar inegale (în funcţie de aprecierea fiecărui contribuabil) va fi întocmit de firma solicitantă, ci nu de către inspectorii ANAF.

    Eşalonarea se va acorda în termen de cel mult 5 zile, pe baza unei cereri la care se anexează propunerea de grafic, fără a fi necesară constituirea de garanţii.

   Potrivit recentului comunicat, cererile de eşalonare vor putea fi depuse până la data de 15 decembrie, inclusiv, pentru toate obligaţiile bugetare acumulate începând cu 16 martie până la data depunerii cererii.

   În cazul companiilor care fac sau vor face obiectul unui control fiscal, eventuale sume suplimentare de plată vor intra, de asemenea, în calendarul de eşalonare. Firmele care beneficiază de eşalonarea la plată a debitelor bugetare restante vor avea obligaţia să achite la zi toate taxele şi impozitele care se vor naşte şi datora după primirea eşalonării.

                Vor reuşi firmele să respecte graficul de eşalonare?!

  În foarte mare măsură proiectul acordării unei înlesniri la plată sub forma eşalonării simplificate va fi unul de succes, multe firme vor reuşi astfel să se salveze de la intrarea în insolvenţă.

  Vom avea însă şi companii pe care actuala criză le-a prins total nepregătire, neavând strategii pentru astfel de situaţii critice, dispunând de un capital propriu fără rezerve financiare, neavând create stocuri de materii prime sau materiale, cu un grad de digitalizare nesemnificativ a proceselor operaţionale care să permită telemunca sau, mai grav, cu personal nepregătit din punct de vedere profesional.  E geu de crezut că astfel de firme vor putea face faţă unui eveniment economic neprevăzut generat de o posibilă agravare a situaţiei epidemiologice, cum ar fi de exemplu lipsa temporară a unei materii prime sau cererea redusă pentru unele din produsele fabricate / serviciile prestate, ceea ce va reprezenta scânteia intrării într-un blocaj financiar, cu nefaste consecinţe manifestate prin neplata salariilor, furnizorilor sau creditorilor, chiar dacă vor beneficia de avantajul plăţii eşalonate a datoriilor către stat.

        Ce posibilităţi au la îndemână astfel de firme pentru a se salva de la faliment

   În primul rând trebuie să ia măsuri urgente sub aspectul eficientizării activităţii, analizării cu atenţie a fiecărui element de cheltuieli , găsirea de noi clienţi sau negocierea de noi termene de încasare a creanţelor de la clienţii existenţi, iar în relaţiile cu furnizorii trebuie negociate noi termene de plată .

   Există numeroase cazuri în care societăţile au investit sume importante de bani în diverse terenuri, depozite şi alte active neproductive, urmărind o creştere spectaculoasă a preţurilor pe piaţă, astfel că o parte din investiţiile imobiliare ar trebui valorificate pentru a face rost de resurse financiare care să permită continuarea activităţii.

   Sigur că şi dezvoltarea  investiţiilor publice aşteptată de atâta timp în România ar fi o soluţie de relansare economică pentru o serie de societăţi, mai ales pentru cele care au constituit parteneriate public-private, dar mai întâi soluţiile trebuie căutate în activitatea internă a fiecărui operator economic.

   În mod deosebit nu trebuie negijat factorul uman, nivelul de pregătire şi motivaţia cu care salariaţii îşi desfăşoară activitatea, poate cea mai importantă resursă  de care dispune o companie.

   Nu putem evalua în acest moment ceea ce se va întâmpla în cazul înrăutăţirii situaţiei medicale din cauza coronavirusului, dar trebuie să fim pregătiţi pentru cazuri de restricţionare a libertăţii de mişcare, atunci când digitalizarea proceselor operaţionale şi de management joacă un rol esenţial în depăşirea situaţiilor critice.

   Cu toate că în perioada stării de urgenţă şi de alertă statul a oferit o serie de forme de sprijin şi facilităţi fiscale companiilor afectate de criza coronavirusului, măsuri care au avut menirea să limiteze impactul negativ asupra pieţei muncii, ţinând cont de faptul că se menţin în continuare regulile de distanţare fizică, inclusiv la locul de muncă, telemunca este o soluţie avantajoasă.

   Întrucât actualul context socio- economic influenţează semnificativ piaţa forţei de muncă şi rata şomajului, se impune, pe de o parte, stimularea persoanelor de a fi active pe piaţa muncii şi, pe de altă parte, impulsionarea angajatorilor de a utiliza forme alternative de muncă.

  Munca cu timp redus, luând în considerare experienţa ţărilor care au avut impact pozitiv în flexibilizarea raporturilor de muncă, va reprezenta o şansă reală oferită societăţilor aflate în declin, prin prisma economiilor pe care le pot face la salarii fără a pierde însă cea mai importantă resursă: angajaţii.

  Salariaţii vor fi puţin afectaţi de efectul reducerii timpului de muncă, întrucât O.U.G 132 adoptată în luna august 2020, prevede că pe durata reducerii timpului de muncă salariaţii pentru care a fost luată această măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

   Utilizând acest instrument eficient în domeniul raporturilor de muncă, salariaţii îşi păstrează locurile de muncă, nu apar cu întreruperi în activitate, primesc un salariu puţin redus în comparativ cu salariul cuvenit în condiţiile utilizării timpului integral de muncă şi de multe ori prestează o activitate mult mai eficientă. Pe de altă parte, compania face economii importante, atât de necesare în situaţii de criză, din care poate să-şi achite datoriile cu scadenţe vechi, reuşind astfel să supravieţuiască şi să evite insolvenţa.

   Şi statul este un câştigător utilizând această formă de sprijin, întrucât încasează impozite şi  contribuţii sociale de la societăţile salvate care îşi vor continua activitatea şi nu vor intra în insolvenţă.

   Nu în ultimul rând, companiile afectate de criză vor putea fi salvate prin măsuri de reorganizare cum ar fi fuziunea sau divizarea acestora. Fuziunea societăţilor comerciale reprezintă o metodă eficientă de otimizare fiscală prin care o societatea cu un potenţial financiar redus se poate redresa prin absorbţia de către o societate performantă.

   Avantajele fuziunii constau în principal în alocarea mai eficientă a resurselor prin consolidarea celor două unităţi într-o singură societate, simplificarea proceselor de management, simplificarea procedurilor de raportare contabilă şi fiscală faţă de autorităţi prin conceperea lor în numele unei singure entităţi, acest lucru ducând şi la reducerea volumului de muncă în cadrul departamentelor financiar-contabile. De asemenea, conduce şi la adaptarea mai uşor şi cu costuri mai mici a sistemelor IT prin evitarea dublării licenţelor de program, punerea în aplicare a unei politici unice în domeniul resurselor umane, elaborarea unui plan de investiţii coerent, corelat cu stategia de ansamblu a societăţii, centralizarea şi simplificarea conducerii, prin eliminarea structurilor de management paralel.

   Nu trebuie neglijate nici facilităţile fiscale oferite de stat prin recenta ordonanţa de urgenţă nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, în vigoare începând cu 4 septembrie 2020.

   Actul normativ a avut ca scop stimularea asigurării de resurse financiare suplimentare contribuabililor plătitori de impozit pe profit, impozit pe veniturile microintreprinderilor sau impozit specific unor activităţi, prin reducerea sarcinii fiscale, în contextul în care măsurile pentru combaterea pandemiei de COVID-19 au generat dificultăţi de natură financiară pentru majoritatea operatorilor economici, aceştia confruntându-se în această perioadă cu o lipsă severă de lichiditate.

   Aceste deficite de lichidităţi conduc la agravarea situaţiei operatorilor subcapitalizati, instabili financiar, în pragul ieşirii din circuitul economic, precum şi la posibile reduceri de locuri de muncă create de aceştia, o lipsă bruscă de lichiditate putând genera chiar insolvabilitatea unor operatori economici, cu efecte grave asupra mediului de afaceri şi, implicit, asupra veniturilor statului.

   Pentru a-şi îmbunătăţi structura capitalurilor proprii şi pentru a putea beneficia şi de facilităţile fiscale constând în reducerea impozitului pe profit /micro sau specific, companiile care nu pot majora capitalul social prin noi aporturi în bani sau în natură (metoda uzuală), au posibilitatea convertirii in actiuni/părti sociale a creanţelor deţinute de asociaţi/acţionari asupra acestora, urmare împrumuturilor acordate.

   În concluzie, pentru a face faţă acestor vremuri dificile, cu evoluţii greu de anticipat, companiile cele mai afectate din punct de vedere financiar au la îndemână o serie de metode şi tehnici eficiente care să le asigure supravieţuirea şi ulteriorr redresarea, printre care reorganizarea activităţii, reducerea costurilor inutile, digitalizarea, aplicarea facilităţilor fiscale oferite de stat, menţinerea salariaţilor calificaţi rămânând însă arma principală în lupta cu efectele imprevizibile ale crizei.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO