Microsoft, după 25 de ani de prezenţă pe piaţa locală: România are o oportunitate extraordinară de a deveni un hub digital pentru Europa. Alina Irma Orban, ad-interim general manager, Microsoft România: Toate organizaţiile s-au transformat digital şi au adoptat tehnologia într-un mod accelerat

♦ Adina Vidroiu, director de resurse umane, Microsoft România, Grecia, Cipru şi Malta: Dacă mă uit la industria de IT în România cuvântul cheie cred că rămâne educaţia ♦ Daniel Rusen, director de marketing şi de operaţiuni, Microsoft România: Dacă exploatează la maxim resursele şi atuurile pe care le are, România va deveni un centru regional de inovaţie şi de dezvoltare tehnologică.

România are toate resursele ne­cesare pentru a deveni un hub digital pentru întreaga Eu­­ropă şi chiar pentru în­treaga lume iar dacă va fruc­tifica această oportunitate va accelera şi rit­mul de dezvoltare al economiei, spun mem­­bri ai echipei de top management a re­pre­zentanţei locale a gigantului american Microsoft.

„Eu cred că oportunitatea României este una fantastică. Cred că putem să devenim un centru digital pentru regiune şi pentru Europa şi de ce nu pentru toată lumea. Am demonstrat că avem atuurile necesare în sensul în care sunt companii inovative în România şi avem deja câteva exemple foarte interesante. Un UiPath care a pornit dintr-un start up şi a devenit una dintre cele mai valoroase companii la bursă în momentul de faţă, cu o evaluare de peste 30 de miliarde într-o perioadă relativ scurtă de timp”, a declarat Daniel Rusen, director de marketing şi de operaţiuni, Microsoft România. „Eu văd un mare mare potenţial şi sper eu că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va oferi această oportunitate. Teoretic 20% din fonduri trebuie să meargă către digitalizare şi sper că vom vedea imediat impactul acestor fonduri. O altă zonă cu un impact maxim este accelerarea şi sprijinirea în continuare a ecosistemului de start-up-uri din România. Ce am văzut în ultima perioadă mi se pare absolut fantastic: sunt multe companii care sprijină aceste start-up-uri şi cred că ideile pe care aceşti oameni le-au generat şi le vor genera sunt absolut fantastice şi îşi vor găsi locul în economia globală şi va reprezenta de asemenea o oportunitate fantastică pentru noi. Nu le pun neapărat într-o ordine, nu le pun neapărat într-un top dar m-aş uita de asemenea foarte mult la educaţie”, a adăugat el.

Criza provocată de pandemie a arătat că procesele de transformare digitală au accelerat şi că multe companii au deschis linii noi de business, astfel că eforturile ar trebui continuate în această direcţie, a precizat şi Alina Irma Orban, ad-interim general manager, Microsoft România. „Toate organizaţiile s-au transformat digital şi au adoptat tehnologia într-un mod accelerat. Am avut surpriza ca şi mici comune care nu aveau poate standardul atât de ridicat ca oraşele mari şi ca Bucureştiul în adoptarea tehnologiei să adopte îtehnologia foarte rapidă. Mă refer aici la Primăria Şelimbăr şi mai multe primării mici care au folosit tehnologia ca suport pentru a fi mai aproape de cetăţenii lor şi pentru a oferi servicii cu un nivel de calitate mai ridicat”.

Educaţia ar trebui să reprezinte, în acest context, o prioritate cheie, a punctat Adina Vidroiu, director de resurse umane Microsoft România, Grecia, Cipru şi Malta. „Avem nevoie de specialişti în mai multe domenii, nu numai în domeniul de în domeniul de IT şi dacă ar fi să ne uităm la la întreaga lume vedem un ritm accelerat pe partea de digitalizare într-adevăr. Şi sunt studii realizate de Microsoft dar şi de altele de alte instituţii care arată că până în 2022 vor apărea 133 milioane de noi joburi. Şi practic în acelaşi timp cred că până în 2025 vor exista cu 80 la sută mai multe profesii care în momentul de faţă nici măcar nu există. Şi cred că aici în contextul acesta, rolul pe care departamentul de resurse umane îl are, împreună şi cu Centrul de Expertiză - pe partea de dezvoltare şi de training - pot juca un rol important. Asta pentru că eu cred că este necesar, şi numai eu cred asta, că este necesar să avem angajaţi care să fie pregătiţi pentru profesiile care vor apărea în viitor. Dacă mă uit la industria de IT în România cuvântul cheie cred că rămâne educaţia. Atât educaţia la care ne raportăm în intern, a angajaţilor noştri, cât şi educaţia din extern. Aici cred că putem să discutăm de pe mai mulţi piloni - odată sistemul educaţional din România. Iar România rămâne în continuare una din ţările care în Europa Centrală şi de Est are o rată ridicată a absolvenţilor de facultate şi cu precădere în domenii care sunt practic adiacente, cerute industriei de industria de IT şi vedem asta destul de mult. După care vorbim de o recalificare profesională aş zice, de o altă categorie şi anume de o recalificare profesională.

Practic avem o populaţie activă şi o populaţie activă nu numai în România ci şi în afara României care poate fi la momentul acesta educată să obţină competenţe şi abilităţi care pot să îi ajute să lucreze în anumite industrii în viitorul apropiat, fie că e vorba de industria de IT sau de o altă industrie.”