Au fostnecesari însă numai doi ani pentru ca de la optimismul de atunci săse ajungă la situaţia din 2009 când aceleaşi companii au ales să-şiînchidă capacităţile de rafinare. Cu toate acestea, piaţa de profilmai are şi câţiva curajoşi. Cine va aveadreptate?
România a fostprima ţară din lume care a avut o capacitate de rafinare, fiind dealtfel tot prima ţară unde s-a descoperit petrolul în urmă cu maibine de 150 de ani. În tot acest timp, industria de profil s-adezvoltat accelerat, în prezent existând 10 rafinării, dintre carepatru sunt mai mari şi mai cunoscute, respectiv: Petromidia,Petrobrazi Ploieşti, Arpechim Piteşti şi RAFO Oneşti. Specialiştiiexplică faptul că dezvoltarea tuturor acestor capacităţi derafinare a fost gândită cu o singură intenţie: obţinerea uneiindustrii pe verticală care să aibă textile, petrochimie, lacuri şivopsele, îngrăşăminte chimice, iar toate acestea să pornească de lapetrol.
De exemplu, înanii '75 în România se rafinau circa 20 de milioane de tone deţiţei, pentru ca între '88 şi '89 nivelul să ajungă la 34 demilioane de tone.
În 2009 însă,rafinăriile din România au mai prelucrat numai circa 13-14 milioanede tone pentru a acoperi o cerere mai mică de 9 milioane de tone deproduse petroliere, cerere diminuată şi de efectele primului an decriză. Restul s-a dus la export. În contextul în care piaţa s-aschimbat radical, energiile verzi nu mai sunt doar proiecteîndepărtate, iar eficienţa energetică nu mai reprezintă doarcuvinte goale, petroliştii s-au văzut nevoiţi să se adapteze dinmers la nişte tendinţe care devin şi mai accentuate în contextulcrizei.
De la mare la mic şiinvers
Astfel, Petrom, cea mai mare companie locală,a anunţat anul trecut că în loc să crească dimensiunea rafinărieiPetrobrazi, de la 4,5 la 6 milioane de tone pe an aşa cum spuseseiniţial, va scădea capacitatea de rafinare a unităţii până la 4,2milioane de tone pe an. Mai mult, cea de-a doua rafinărie acompaniei, Arpechim, este închisă acum şi scoasă la vânzare. Dacăpână în 2011, unitatea nu-şi va găsi un cumpărător, Arpechim se vaînchide definitiv.
De cealaltăparte însă, la jumătatea acestui an una dintre unităţile mici şianume rafinăria de ţiţei Crişana din comuna bihoreană Suplacu deBarcău şi-a reluat producţia după o oprire de cinci ani. Unităţimai mari, cum este Petromidia, controlată acum de KazMunaiGaz dinKazahstan, merg şi ele mai departe, intenţia kazahilor fiind aceeade a ajunge la Năvodari la o capacitate de rafinare de 5 milioanede tone.
Prea multă benzină şi motorinăîn ţară
"România este încă o piaţă suprasaturată deproduse rafinate. Pe de altă parte, există o lipsă a calităţiiprocesului de rafinare la nivel de ţară. Deci, eu cred că Româniaar trebui să-şi închidă o mare parte a capacităţilor sale şi să lepăstreze doar pe cele mai bune, să investească în ele şi să lecrească din punct de vedere calitativ, adică exact ceea ce faceacum Petrom", spune Tamás Pletser, analist pe sectorul de petrol şigaze din cadrul ING. Situaţia din România nu este însă unapunctuală, supracapacitatea de rafinare fiind un atribut la niveleuropean. Astfel, dacă pe bătrânul continent erau 125 de rafinăriila sfârşitul anului 2009, circa 10% din tot ceea ce produceauacestea nu-şi găsea o cerere, potrivit datelor OMV, grupulpetrolier care este acţionarul majoritar alPetrom.
Mai mult,potrivit unor declaraţii recente ale reprezentanţilor Petrom,lucrurile par a se fi agravat în contextul în care ei spun că acumo rafinărie din patru ar trebui închisă.
Aceastăsuprasaturare vine într-un moment extrem de prost, cererea deproduse petroliere consemând al doilea an de scădere consecutivă,cele mai optimiste perspective fiind cele ale unei creşteri zero în2012 şi poate o revenire la nivelul de consum din 2008 după 2012,în cel mai bun caz.
"Afacerile derafinare au suferit în ultimii doi ani. Marjele de rafinare şi-aurevenit într-o oarecare măsură în 2010", spun Radim Kramule şiThomas Unger, analişti în domeniul petrolului şi gazelor din cadrulgrupului financiar austriac Erste Bank. În acest context,specialiştii din piaţă înclină balanţa spre cei care au decis sărenunţe sau să-şi diminueze capacitatea derafinare.
Ce e mare nuare loc
"Petromidia aremulte fonduri de la compania- mamă, dar nu văd logica din spateleinvestiţiei lor. Achiziţia rafinăriei de către grupul kazah a fostfăcută la multiplii de evaluare extrem de mari. Nici să te apuciacum să dai drumul din nou la nişte rafinării mici şi depăşite nueste oportun, decât în contextul în care ai motive foarte clare cumar fi producţia de lubrifianţi, producţie de petrol în imediatavecinătate pe care nu poţi s-o procesezi în altă parte", explicăanalistul ING.
Potrivitdatelor primite din partea KazMunaiGaz, compania de stat kazahă aadus până acum în grupul Rompetrol fonduri de 4 miliarde de dolari,incluzând şi preţul achiziţiei Rompetrol, doar anul acestainvestind în Petromidia mai bine de 200 de milioane dedolari.
În ceea cepriveşte preţul tranzacţiei, acesta a fost de 1,6 miliarde dedolari pentru primul pachet de 75% din grupul Rompetrol pe carekazahii l-au cumpărat de la Dinu Patriciu, fondatorul Rompetrol, învara anului 2007.
Revenire lentă, presiunemare
Totodată, cifrele vorbesc cel mai bine desprereuşita unei strategii pentru orice companie, mai credanaliştii.
"În primajumătate a anului 2010 Petrom a reuşit să obţină un profitoperaţional (pe partea de rafinare şi marketing - n.red.) în timpce businessul Rompetrol încă mergea pe pierderi. În acest moment,credem că închiderea rafinăriei Arpechim a fost o mişcare bună dinpartea Petrom în contextul în care credem că revenirea marjelor derafinare va fi foarte lentă pe viitor, lucru care va pune presiunepe operatorii rafinăriilor ineficiente. Acest lucru va cere ca lanivel european şi alte capacităţi de rafinare să fie scoase dinpiaţă, aşa cum a făcut Petrom cu Arpechim", explicăUnger.
Cu toateacestea, analistul lasă însă o portiţă deschisă şi pentru cei careau ales să meargă mai departe cu extinderea capacităţilor derafinare. Fiind o industrie ciclică, nu este exlcus ca în viitorpieţele să se confrunte cu o creştere a cererii peste estimări,moment în care este de aşteptat ca aceia care au pariat pecapacităţi mai mari să iasă în câştig.
Pe de altă parte însă, tocmai jucătorii dindomeniu nu cred că acest lucru se va întâmpla mai devreme de 3- 4ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
