Inundatii, cutremure, explozii, dar si inceperea anului scolar, Ziua copilului, Craciunul, Pastele sunt tot atatea ocazii in care companiile mari ies la rampa si anunta ca au pus umarul la rezolvarea problemelor.
Pana nu de mult doar apanajul unor companii internationale cu traditie in domeniu, activitatile de Corporate Social Responsibility (CSR) incep sa se inmulteasca si la noi, mai ales ca integrarea in Uniunea Europeana se apropie. Totusi, cand incercam sa aflam cati bani dau companiile pentru astfel de campanii, informatiile sunt extrem de putine si bine ascunse.
Pentru companiile internationale, CSR-ul este deja o practica impamantenita, cuprinsa la fiecare inceput de an fiscal in bugetele totale. Pentru cele mai mici insa, locale, CSR-ul este, de cele mai multe ori, asimilat cu o ocazie de a-si face PR, in schimbul donarii de bani sau de bunuri, de exemplu.
Dincolo insa de avantajele imediate, CSR-ul ar trebui sa confere unei companii recunoastere si respect pe termen lung, tocmai pentru ca dovedeste ca nu este insensibila la problemele comunitatii in mijlocul careia isi desfasoara activitatea.
Incet-incet, conceptul incepe sa prinda si in Romania, dovada fiind numarul relativ mare de companii care s-au implicat in ajutorarea oamenilor dupa inundatiile de anul trecut si de anul acesta, precum si uriasa sustinere pentru victimele valurilor seismice din Asia de la sfarsitul lui 2004 (la nivel mondial, mobilizarea internationala a dus la strangerea a peste doua miliarde de dolari pentru victime).
De remarcat insa ca in fruntea plutonului se afla, deocamdata, numai companii care au filiale si in Romania, in mare parte si pentru ca, in politica acestora, programele de CSR au fost integrate de mai multe zeci de ani si pur si simplu le-au adaptat la nevoile locale.
Cu Uniunea Europeana la usa insa, CSR-ul nu mai este doar o optiune. La nivel european, tendinta este ca programele de responsabilitate sociala sa devina obligatorii, iar aria lor de acoperire sa depaseasca zona socialului, generalizandu-se din Corporate Social Responsibility in Corporate Responsibility.
Tari precum Grecia, Danemarca, Franta prezinta deja, in fata Aliantei Europene pentru CSR, rapoarte anuale ale activitatilor de Corporate Social Responsability. Mai mult, exista posibilitatea ca in anul urmator aceste rapoarte sa devina obligatorii pentru toate companiile din Uniunea Europeana. In acest context, e de la sine inteles ca Romania nu mai poate sta deoparte sa priveasca impasibila.
Asa se face ca, intr-un interval foarte scurt de timp, industria de comunicare de la noi s-a imbogatit cu doua site-uri dedicate CSR-ului. Agentia Selenis, in parteneriat cu JTI Romania, pe de o parte, si Fundatia Forum for International Communications, Centrul de Sustenabilitate si Excelenta (CSE) si Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC), pe de alta parte, au lansat doua site-uri specializate, www.responsabilitatesociala.ro, respectiv www.csr-romania.ro. La randul lor, companiile au inceput sa-si construiasca propriile site-uri pentru acest tip de activitati (cel mai recent caz este cel al companiei Carpatcement).
Si Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a acordat o mai mare atentie acestor operatiuni, astfel ca, in luna aprilie a acestui an, a permis, pentru prima data, posturilor de televiziune care au organizat actiuni de ajutorare in sprijinul sinistratilor sau au difuzat informatii despre cei care ii ajuta sa mentioneze numele campaniilor donatoare si produsele oferite. Potrivit reglementarilor din audiovizual, posturile nu aveau voie sa numeasca aceste firme, considerandu-se ca se face publicitate mascata.
Deocamdata, in Romania nu se fac studii despre cati bani se baga in proiecte de CSR, iar legislatia nu are prevederi exprese legate de aceste lucruri, in momentul de fata fiind in vigoare doar Legea sponsorizarii.
"Nu exista cercetare in domeniul CSR. Mai mult, companiile care dezvolta astfel de programe nu sunt foarte transparente si nu fac intotdeauna publice bugetele de CSR. (...) In plus, multe astfel de campanii nu sunt programe de CSR autentice. Delimitam relatiile publice care au ca obiectiv exclusiv promovarea afacerii de relatiile comunitare, care au ca obiectiv atat binele comunitatii, cat si promovarea companiilor. Asteptam rapoartele de CSR ale companiilor, poate si auditul acestor raporte, si atunci vom avea si date despre valoarea proiectelor CSR", spune coordonatorul proiectului CSR-Romania, Dana Oancea.
La randul sau, directorul de PR al Selenis, Marius Balaci, spune ca este greu de estimat la cat se ridica valoarea activitatilor de CSR in Romania, dar aminteste trei surse care pot da o idee asupra fenomenului. Prima e dintr-un studiu realizat de ARC pe un esantion de firme care opereaza in Romania, reprezentativ la nivel national. Conform acestuia, in 2003 contributia medie (bani care s-au dus catre entitati nonprofit: ONG, institutii publice, institutii religioase etc.) a fost de 300 de dolari. "E logic, dar simt nevoia sa precizez ca, in medie, intra atat companii ca Orange, cat si ca aprozarul din colt", precizeaza Balaci.
A doua sursa o reprezinta bugetele de CSR pe care le-au declarat companiile inscrise pe www.responsabilitatesociala.ro. Respectiv, cele 11 companii care si-au facut publice bugetele de CSR afirma ca au investit, in total, in 2005, 2,13 mil. de euro. "Majoritatea acestor companii sunt medii sau mari si probabil reprezinta o parte importanta a varfului aisbergului", adauga reprezentantul Selenis.
A treia cifra este tot de la ARC, respectiv de la Gala Oameni pentru Oameni, program de premii desfasurat impreuna cu Camera Americana de Comert in Romania. La editia din 2005 s-au inscris 120 de proiecte, care au totalizat o suma de 12,5 mil. de euro, provenita de la aproximativ 60 de companii.
In mare parte, confuzia este intretinuta chiar de catre companii. Dintr-o lista de firme contactate pentru acest articol, de exemplu, doar Carpatcement a precizat ca, in ultimii trei ani, a investit peste 600.000 de euro in diverse proiecte, de la sponsorizari la nivelul comunitatilor locale la donatii, mecenate etc. La randul sau, Gilda Lazar, director Corporate Affairs JTI, a precizat ca bugetele anuale alocate proiectelor de responsabilitate sociala sunt stabilite prin intermediul politicilor si procedurilor interne ale companiei. Acestea prevad ca sumele respective sa reprezinte circa 1% din profitul operational al companiei.
A incerca, deci, sa facem o statistica in acest sens este imposibil, iar o comparatie cu ce se intampla in tarile din regiune sau in Europa Vestica ar fi prematura.
In Europa, cel mai important organism care promoveaza activitatile de responsabilitate sociala este CSR Europe, care are ca membri peste 60 de companii multinationale, printre care ABB, Accor, BASF, BP, BT, Citigroup, Coca-Cola, Danone, Deloitte, Epson, France Telecom, HP, IBM, Intel, Johnson & Johnson, KPMG, Lloyds, L'Oreal, McDonald's, P&G, Nike, Nestle, Toyota, Unilever, Vodafone etc.
CSR Europe, infiintat in 1995 de catre companii mari europene si presedintele de atunci al Comisiei Europene, Jacques Delors, raspunde in fata sefilor de stat si guvernelor UE. Costul pentru a face parte din acest organism este, asa cum precizeaza organizatia pe site-ul oficial, de 17.500 de lire sterline pe an, la care se adauga 5.000 de lire sterline pentru noii membri, la inscriere. Totusi, membrii noi care fac parte din organizatiile nationale partenere ale CSR Europe beneficiaza de anumite reduceri. CSR Europe are incheiate parteneriate cu 18 organizatii nationale. Conform sursei citate, Romania nu a aderat inca la acest organism.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
