Media & Advertising

Adrian Wooldridge, editorialist al revistei The Economist şi invitatul special la Gala ZF/2018/20 de ani: despre management şi leadership şi de unde vor veni ideile şi cine vor fi noii guru care vor revoluţiona managementul în business

Adrian Wooldridge, editorialist al revistei The Economist şi invitatul special la Gala ZF 2018 - 20 de ani: conducătorii mari nu înseamnă nimic fără bărbaţii şi femeile care le pun viziunile în practică şi se asigură că trenurile ajung la timp.

Adrian Wooldridge, editorialist al revistei The Economist şi invitatul special la Gala ZF 2018 - 20 de ani: conducătorii mari nu înseamnă nimic fără bărbaţii şi femeile care le pun viziunile în practică şi se asigură că trenurile ajung la timp.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.11.2018, 22:00 302

Lumea se învârte în jurul businessului, este modelată de business. Însă n-ar exista business dacă n-ar exista mana­geri, lideri şi idei.

Lumea se învârte în jurul businessului, este modelată de business. Însă n-ar exista business dacă n-ar exista mana­geri, lideri şi idei. Ca istoric al afacerilor, Adrian Wooldridge, editorialist cu vechime la The Economist şi autorul mai multor cărţi cu teme economice, istorice şi filozofice, ştie destul de multe despre rolul managerilor şi liderilor în companii, în societate şi despre semnalele care arată că strategiile de afaceri trebuie să se schimbe. Wooldridge a studiat şi capitalismul, de la apariţia sa până acum, şi globalizarea. Astfel, şi-a putut face o imagine clară despre locul de unde vor veni ideile cu cea mai mare influenţă în afaceri.

Adrian Wooldridge va fi invitatul special al ediţiei de anul acesta a Galei ZF - 20 de ani, una specială pentru că marchează „100 de ani de business în România“ şi două decenii de existenţă pentru Ziarul Financiar.

Deci de unde vor veni acei business guru ai viitorului? Wooldridge răspunde la această întrebare într-un interviu acordat lui Dan Schawbel, partener şi director de cercetare la Future Workplace, firmă de dezvoltare managerială, şi contributor la Forbes.

„Business guru ai viitorului vor arăta mai mult ca promoţia de anul trecut a CEIBS (Şcoala de Afaceri Internaţională China Europa) sau Şcoala de Afaceri Indiană decât cu promoţia corespunzătoare a Şcolii de Afaceri Harvard. Vor arăta, de asemenea, mai mult ca promoţia de anul trecut a Şcolii de Ingineri Stanford decât ca promoţia de la Şcoala de Afaceri a Stanford: feţele albe vor face loc feţelor cu alte culori, iar şcolile clasice de afaceri vor da locul inginerilor şi altor feluri de ciudaţi“, spune Wooldridge.

Scriitorul face diferenţa între manageri şi lideri, în sensul că nu toţi managerii sunt lideri şi nu toţi liderii sunt manageri. Unii dintre marii lideri, cum a fost Winston Churchill, au fost manageri de zi cu zi fără speranţă. Marea diferenţă  dintre cele două calităţi constă în alegerea direcţiei: leadership-ul înseamnă să alegi calea de mers, în timp ce managementul înseamnă să alegi cum ajungi acolo. Jack Welch a fost un mare lider de afaceri pentru că a schimbat direcţia strategică a General Electric, punând accentul pe a fi numărul unu sau numărul doi într-o afacere sau ieşind din ea. O distincţie secundară constă în inspiraţie: cei mai buni lideri nu numai că au stabilit direcţia, dar i-au inspirat pe adepţii lor să  facă tot ce le stă în putere pentru ajungerea la noua destinaţie. Managementul nu este ceva secundar: conducătorii mari nu înseamnă nimic fără bărbaţii şi femeile care le pun viziunile în practică şi se asigură că trenurile ajung la timp. Modificările incrementale se pot aduna pentru a crea uneori mari schimbări. Însă, având în vedere incertitudinea mediului de afaceri actual - rafalele schimbării care suflă brusc din direcţii neaşteptate -, leadership-ul este mai important acum decât  în urmă cu cincizeci de ani când „omul organizaţiei“ conducea coteţul.

Schimbările extraordinare din ultimul deceniu (interviul a fost acordat în 2012, după ce Wooldridge şi-a publicat cartea Maeştrii Managementului, cum guru din afaceri şi ideile lor au schimbat lumea, în bine şi rău) - lumea remodelată de internet şi întoarsă cu fundul în sus de pieţele emergente - a schimbat sistemul de organizare ierarhică printre filozofii lumii afacerilor. Sunt mai multe şanse să găseşti un articol care-ţi schimbă perspectivele într-o revistă ca The Wired decât în Harvard Business Review sau la un indian decât de la un occidental care vede America întotdeauna pe primul loc.

Business guru cărora Wooldridge le-a acordat cea mai mare atenţie sunt de două feluri: ciudaţii şi cei care pun accent pe lumea a treia. Spre exemplu, Christopher Anderson a făcut valuri cu o carte (The Long Tale) în care spune că lumea nişelor ia locul lumii pieţelor maselor. Cartea a influenţat masiv nu doar companiile de tehnologie, ci şi organizaţii cum sunt retailerii care-şi văd pieţele remodelate de internet. V.G. Govindirajan a elaborat studii exem­plare despre „inovaţia frugală“ (inovaţia cu resurse minime, procesul de reducere a complexităţii şi costurilor unui bun şi a producţiei acestuia). Ideea că cea mai interesantă formă de inovare din lumea emergentă este despre reducerea radicală a costurilor a avut un impact enorm asupra General Electric, care producea o nouă generaţie de produse medicale „frugale“. John Hagel şi John Seely Brown au studiat şi scris despre cum aceste „produse frugale“ vor trimite unde perturbatoare în ţările bogate, pe măsură ce producătorii tradiţionali sunt forţaţi să taie costurile dramatic sau să-şi vadă pieţele erodate de giganţii de pe pieţele emergente.

Managementul a fost revoluţionat de două mari schimbări în ultimele decenii. Prima este ascensiunea internetului. Cu două decenii în urmă, internetul era încă un instrument de referinţă fantezist şi Google era încă la început. Astăzi internetul reorganizează lumea. Internetul nu produce doar un întreg ecosistem de afaceri noi, ci şi reformează modul în care şi cele mai conservatoare companii îşi organizează afacerile.

A doua este ascensiunea pieţelor emergente. Cu două decenii în urmă, acestea reprezentau lumea subdezvoltată. Astăzi, acestea sunt lumea emergentă, transformate în focare de creştere şi inovaţie. Casele de investiţii îşi vărsau banii în BRIC atunci când stagnarea Europei le aducea la disperare.

Companiile multinaţionale şi-au transferat operaţiunile de cercetare şi dezvoltare în ţări emergente, la fel şi producţia.

Cartea lui Wooldridge Maeştrii Managementului urmăreşte trei „revoluţii în management“. Prima revoluţie este răsturnarea „Sloanismului“, despre care Wooldridge spune că este marcată de adoptarea structurilor ierarhice mari promovate de Alfred Sloan de la General Motors. A doua este conştientizarea faptului că valurile lui Joseph Schumpeter de distrugere creativă lovesc puternic Occidentul şi că antreprenoriatul are o importanţă deosebită. A treia constă în ascensiunea Estului şi farmecul conceptelor care o însoţesc, cum ar fi „inovaţia frugală“, care răstoarnă înţelepciunea convenţională cu privire la modul în care organizaţiile ar trebui să urmărească lansarea de noi produse.

Gala ZF/20 de ani va avea loc pe 22 noiembrie în Bucureşti. Tema Galei ZF este: Viitorul capitalismului. Viitorul Europei. Viitorul României.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO