Lecții de business

ZF/First Bank Lecţii de Business. Dragoş Petrescu, City Grill: Turismul local va exploda în următorii 10 ani. Acum este o oportunitate rară de investiţii în industria ospitalităţii. 5 lecţii de business

22.10.2021, 00:07

Reorientarea masivă a turiştilor români spre industria locală a ospitalităţii, în contextul restricţiilor impuse de pandemie, se transformă într-o fereastră de oportunitate rară pentru investiţii în acest sector, spune Dragoş Petrescu, fondatorul grupului City Grill, cel mai mare business antreprenorial din România din domeniul restaurantelor.

Grupul City Grill deţine 18 res­taurante, circa 1.000 de anga­jaţi, s-a lansat în pan­demie pe zona de li­vrări şi re­tail ca o moda­lita­te de susţinere a businessului, şi ar putea ajunge anul acesta la afa­ceri de peste 130 de milioane de lei. Nive­lul reprezintă 70% din afacerile de 190 de mi­lioane de lei din 2019, ultimul an desfăşurat în condiţii normale de business, înainte de izbucnirea pandemiei.

În ciuda contextului care i-a afectat pe mulţi jucători din industria ospitalităţii, Dragoş Petrescu spune că orientarea ma­sivă a turiştilor români către piaţa in­ternă, în condiţiile restricţiilor de mobili­tate, trebuie văzută ca o oportunitate unică de a investi în acest sector.

„România traversează o perioadă de oportunitate rară pentru că încă suntem la marginea Europei. Nu s-au ocupat toate locurile. Dacă vrei să intri în indus­tria ospitalităţii, este foarte mult loc. România, în urmă­torii zece ani, va păstra românii în ţară. Turismul local va ex­plo­da“, a spus Dragoş Petres­cu în cadrul ce­lui mai nou episod al Lecţii de Business, pro­iect edi­torial ZF susţi­nut de First Bank.

Cifra de afaceri din in­dustria HoReCa (hote­luri, restaurant, cafenele) a scăzut cu 35% anul trecut, la 17,9 miliarde de lei, pe fondul restricţiilor impuse de pan­demie. În acelaşi timp, numărul de angajaţi din ho­teluri şi restaurante s-a redus de la 186.000 la finele lui 2019 la 150.000, arată da­tele oficiale agre­gate de Termene.

„Operatorii rele­vanţi au rămas în piaţă, dar avem o res­truc­tu­rare, mai puţini oa­meni, tehnologie mai multă. Mergem mai departe.“

 

Primul pas e chiar primul pas

În contextul în care rândurile s-au restrâns, Petrescu spune că piaţa are nevoie în acest moment de forţe proaspete, atent construite de la bun început.

„Nu sunt suficienţi jucători. Trebuie să porneşti în această industrie cu un pilot, nu cu zeci de mese. Sfatul meu pentru cei care se uită la domeniu este să încerce. România este o ţară unde antreprenorii pot crea şi dezvolta businessuri. Fiscalitatea este şi ea benefică pentru a-ţi deschide un business curat. E important să promovăm acest lucru. Industria ospitalităţii are braţele deschise.“

Cu un apetit de business format încă de la 19 ani, Dragoş Petrescu a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, inclusiv cea a lumii corporate.

„În cariera unui antreprenor sunt foarte multe momente cheie. Primul a fost cel mai important, cel în care la 19 am decis să mă trezesc la 3 dimineaţa şi să mă bat să am 3.000-4000 de ziare pentru a le vinde. Deci cel mai important pas pe care un antreprenor îl face la început e pasul în sine. Să te prezinţi e 50% din succes la un examen. Important e să te prezinţi.“

Mai departe, industria ospitalităţii este la acest moment atât de ofertantă, încât, spune Dragoş Petrescu, nimeni nu trebuie să inventeze roata pentru a-şi câştiga un loc în business.

„Ca antreprenor trebuie să fii serios, să munceşti, nu trebuie să creezi nave spaţiale. În România încă poţi avea succes.“

Ultimii doi ani au adaugat acestei cariere şi alte lecţii de business, piaţa în sine fiind obligată la reinventare.

„Au fost doi ani foarte dificili şi ne întrebăm de ce. Şi primul lucru care îmi vine în minte este impredictibilitatea, nu ştim ce urma să se întâmpe, mai ales în zona asta de HoReCa unde există o interacţiune foarte serioasă între oameni. Am avut chiar o perioadă de black-out, au fost câteva zile când teama era cel mai important sentiment pe care îl trăiam. Teama ne-a blocat, dar ne-am aşezat şi ne-am gândit cum putem să ne regândim business-ul şi să mergem mai departe. Practic, am fost din nou, un start-up.“

Astfel, au apărut partea de livrări la domiciliu şi cea de retail pentru a compensa parţial închiderea restaurantelor în care, înainte de pandemie, intrau zilnic 12.500 de oameni.

„Azi ne vedem iar pe un vârf de criză, dar chiar dacă numerele de infectări sunt atât de diferite, noi suntem într-o altă situaţie pentru că am învăţat cum să convieţuim cu criza. Nu am murit, ne-am adaptat şi HoReCa supravieţuieşte. Cel mai important câştig este că lipsa totală de predictibilitate a ieşit din joc. Putem funcţiona cu clienţii vaccinaţi sau cu cei care au trecut prin boală.“

 

Risipa, drumul sigur către faliment

Dincolo de introducerea unor noi linii de business, structura organizaţională a City Grill s-a modificat, una dintre cele mai vizibile transformări fiind la nivelul numărului de salariaţi.

„Neexistând interacţiune cu clienţii, nu au mai existat bacşişurile. Chiar şi cu şomajul tehnic, nu am putut păstra oamenii. Azi, la nivelul grupului, în loc de 1.400 de oameni, avem 1.000 de oameni. A trebuit să ne ajustăm locaţiile, am închis 2 unităţi, dar am deschis trei pentru livrări, trei bucătării-cloud care să poată deservi azi toate zonele din Bucureşti.“

Chiar şi aşa, cei 12.500 de clienţi de dinaintea pandemiei sunt greu de replicat online.

„Cifra noastră de afaceri a fost afectată cu 50% în 2020, iar în 2021 va fi afectată cu 30% faţă de 2019. Am reuşit să recuperăm anul acesta. Am avut o fereastră de oportunitate, din luna mai până în septembrie, luni foarte bune pentru HoReCa. În general, turismul local a avut de câştigat în perioada pandemiei pentru că românii au rămas aici.“

Recuperarea aproape în totalitate a afacerilor a fost posibilă şi în contextul unei schimbări notabile la nivelul clientului.

„Clienţii noştri s-au împărţit în trei categorii. Unii nu au mai ieşit la restaurant, 25-30%, unii au ieşit doar forţaţi de presiunea socială şi o categorie, 50%, a ieşit mai mult în restaurant, a dorit să acceseze mai mult plăcerea de a lua masa în oraş. Aceşti clienţi au reuşit să compenseze întreaga cifră de afaceri a unei luni normale din 2019. Dacă ar fi comparăm luna iulie 2021 cu iulie 2019 avem aceeaşi cifră de afaceri, fără categoria de clienţi care nu iese oricum şi fără clienţii străini care s-au evaporat.“

Mai departe, cei care ies în oraş, se bucură complet de experienţă, astfel că nu sunt atenţi la costuri.

„Anumite cheltuieli au dispărut din bugetele bucureştenilor. Mă refer la turism, sport, alte cheltuieli legate de pasiuni. Există deci nişte bani acum, dar lucrurile se vor schimba, ne aşteptăm la o inflaţie cum nu am mai văzutr în ultimii ani.“

La nivelul gestionării financiare a business-ului au fost câteva ajustări profunde în ultimul an. Salariile, care reprezintă circa 30-35% din cheltuieli, au crescut cu 30%, de exemplu.

„Orice organizaţie serioasă funcţionează pe bază de planificare. De exemplu, avem acceptabil o pierdere la materiile prime de sub 1%. Nu sunt pierderi colosale când îţi gândeşti bine afacerea, dar când risipeşti, calea spre faliment e rapidă. Costurile cu materia primă sunt foarte importante, 25-30%.“

Digitalizarea accelerată a permis un control şi mai bun al intrărilor şi ieşirilor.

„În 2020, am făcut un salt înainte de 10 ani. Lăsându-ne pe noi, în ritmul nostru, peste 10 ani am fi ajuns la ce am ajuns în câteva luni. Comprimarea acestei evoluţii tehnologice a avut un sens major, pentru că eram în situaţia în care oamenii dispăruseră, şi clienţii, şi angajaţii. Dacă nu ai ospătari, trebuie să îi laşi clientului posibilitatea să comande de pe telefon, să-şi rezerve masa, să comande, să plătească. E o schimbare importantă într-o industrie despre care se spunea că va fi ultima digitalizată.“

Mai departe, comportamentul consumatorului este analizat permanent.

„Zilnic analizăm bonul mediu, cum a crescut, cum a scăzut, câţi clienţi avem, câţi sunt seara, la prânz, ce merge bine, micul dejun sau prânzul, unde trebuie să comunic mai bine. Noi avem mii de ingrediente pe care mii de oameni le asamblează zi de zi. Pierzi şirul dacă nu monitorizezi.“

 

Cei care vin din urmă

În jurul City Grill, de-a lungul anilor, s-au construit lanţuri de alimentare, regula fiind ca produsele care ajung pe masă să nu aibă o călătorie mai mare de 100 de kilometri de la sursă la farfurie.

„Este o regulă foarte bine cunoscută în experienţa gustului. Trebuie să mănânci lucruri care se produc în raza de 100 de kilometri de zona în care trăieşti, cu anumite excepţii aduse de globalizare. Românii sunt obişnuiţi să mănânce ce se produce acolo unde s-au născut.“

Dar dincolo de gestionarea operaţiunilor City Grill, Dragoş Petrescu este implicat şi în organizaţii al căror obiectiv este coagularea mediului de business local şi promovarea oportunităţilor către tinerele generaţii. O astfel de organizaţie este Romanian Business Leaders.

„Pentru mine este poate cel mai important lucru să pot să împărtăşesc cu antreprenorii experienţe din viaţa mea. Cred că cel mai eficient proces de educaţie este experienţa, să vezi cum a reuşit cineva să creeze plus valoarea.“

Mai departe, spune Petrescu, noua „clasă“ de antreprenori dă multe motive de încredere.

„M-am uitat întotdeauna cu multă admiraţie la tinerele generaţii, tineri de 14-18 ani. Azi, doi tineri din 3 vor să fie antreprenori, ceea ce este fabulos. Majoritatea nu se uită după bani, ci după mentori. Mă uit la aceşti tineri cu multă admiraţie şi cred că sunt mai deştepţi decât noi, mult mai educaţi, mai familiarizaţi cu tehnologia, văd în ochii multora sclipirea aceea de care ai nevoie pentru a fi antreprenor.“

 

5 Lecţii de Business de la Dragoş Petrescu

 Lecţia 1: Primul şi cel mai important pas în antreprenoriat este chiar să faci pasul. Începe de undeva!

 Lecţia 2: Fii serios şi munceşte.

 Lecţia 3: Risipa este cea mai rapidă cale spre faliment.

 Lecţia 4: Planifică şi monitorizează constant evoluţia afacerii.

 Lecţia 5: Experienţa dobândită este cea mai importantă educaţie de business.

 

Urmăriţi în fiecare joi de la ora 15 Lecţii de Business, noul proiect editorial realizat de ZF în parteneriat cu First Bank. Conectaţi-vă săptămânal la experienţele de business ale celor mai mari antreprenori din România prin platformele www.zf.ro, dar şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea First Bank

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.