Lectii de business

ZF/ First Bank - Lecţii de business. Radu Ionescu, CEO Cumulus: La un proiect rezidenţial, se vindeau uşor apartamentele de două camere, acum se vând primele apartamentele mari. Pandemia schimbă mixul în proiecte

05.11.2021, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

Schimbările generate de contextul sanitar actual şi adoptarea la scară amplă a programului de lucru hibrid schimbă deja arhitectura spaţiilor de locuit. Astfel, proiectanţii viitoarelor ansambluri rezidenţiale sau chiar ai proiectelor care nu sunt destinate locuirii trebuie să-şi adapteze „schiţele“ la un stil de viaţă şi de lucru mai flexibil ca niciodată. Dar generaţiile tinere de arhitecţi, expuse din „faşă“ la un mediu de formare divers, au capacitatea de a livra această nouă specie de proiecte, crede Radu Ionescu, CEO al Cumulus, unul dintre cele mai mari birouri de arhitectură la nivel local.

Înfiinţat în 2017, Cumulus are o echipă de circa 40 de arhitecţi şi un portofoliu de proiecte precum Palatul Universul sau recent lansatul Hotel Marmorosch, ambele investiţii fiind generatoare la rândul lor de revitalizări urbane. De circa un an de zile, la conducerea operaţiunilor Cumulus a fost numit Radu Ionescu. Anterior, el a lucrat în cadrul unor firme precum Aquarius Group (implicat în dezvoltarea de centre comerciale sau unităţi de retail) sau Erste Group Immorent.

„Cred că încă nu înţelegem în tota­litate efectele con­textului actual, cred că vom mai descoperi reacţii încă o vreme“, a spus Radu Ionescu în cel mai recent episod al Lecţii de business, proiectul editorial realizat de ZF alături de First Bank. Potrivit acestuia, una dintre schimbările deja vizibile este cererea în creştere pentru apar­tamentele mari, de patru camere, din noile ansambluri rezi­denţiale.

„Apartamentele de patru camere nici măcar nu erau în mixul de tipologii de apartamente, în unele cazuri, sau nu erau cele mai multe, poate undeva la 20%. Acum, lucrurile se schimbă, familiile au nevoie de un birou, de o cameră de joacă sau de mai mult spaţiu pentru copii. Sunt tot mai mulţi care pur şi simplu şi-au schimbat cerinţele. La un proiect rezi­denţial mare, se vindeau foarte uşor proiectele de două camere, acum se vând primele apartamentele mari. Dezvoltatorii trebuie să îşi schimbe optica.“

Dar nu doar zona rezidenţială va aduce provocări pentru arhitecţi, spaţiile nerezidenţiale viitoare trebuind să se înscrie într-o logică a flexibilităţii funcţionale.

„Va trebui să construieşti ceva cu mai multe scenarii de business plan. Eu aştept să vină această cerinţă şi către noi, un client să ne spună să dezvoltăm două-trei scenarii.“

 „Dezvoltatorul poate deja să spună că are un teren, dar că nu ştie ce va fi profitabil în 2-3 ani. Atunci, prin temă, vom primi o cerinţă care să ne spună că are nevoie un spaţiu flexibil, multifuncţional. Cred că se va întâmpla asta în perioada următoare.“

Viitoare consolidări

Piaţa locală a birourilor de arhitectură este dominată de iniţiative antreprenoriale, Radu Ionescu spunând că aceasta este o particularitate a regiunii.

„În toată zona de est a Europei, antreprenoriatul în arhitectură este prezent. Înainte, nu exista altă formă de organizare decât cea a institutelor de proiectare. În anii de după Revoluţie lucrurile acestea s-au schimbat, fiecare a vrut biroul propriu, identitatea proprie, lucru dublat şi de orgoliul natural al arhitecţilor.“

În pieţele vest-europene însă este vizibil un fenomen de consolidare, lucru care a dus la formarea unor birouri de arhitectură cu sute de angajaţi, capabile să gestioneze proiecte ample, la nivel de comunitate. Ionescu crede că acest fenomen va „prinde“ şi în România.

„Cred că în curând vom vedea această consolidare şi aici. Avantajul acestor structurări de amploare este că poţi aborda proiecte complexe, urbanizări, masterplanuri.“

Consolidarea aceasta ar fi benefică pentru multe oraşe, inclusiv Bucureştiul, care în lipsa unei viziuni integratoare, dă senzaţia de peticeală arhitecturală.

„Unui oraş de talia Bucureştiului îI trebuie o viziune pe termen lung, un plan strategic de dezvoltare durabilă, la care să adere toate forţele politice şi tehnice. Transformările urbane nu se întâmplă în perioada unui mandat, ci pe zeci de ani. Asta, mai departe trebuie să se vadă în documentaţii de urbanism care se reflecte acest lucru, de exemplu un plan urbanistic al Bucureştiului care să nu fie doar nişte documentaţii tehnice, ci se fie rezultatul acestei gândiri pe termen mai lung pe care să o poată urma atât edilii, cât şi tehnicienii. Alfel, totul va fi o peteceală.“

Antreprenoriatul în arhitectură

La nivel personal, Radu Ionescu spune că a avut şansa de a fi expus la multe tipuri de experienţe profesionale.

„Am avut încă de pe băncile facultăţii o provocare de a parcurge şi termina două facultăţi în acelaşi timp (Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu) şi de acolo s-au format nişte abilităţi de efort şi anduranţă pentru mai târziu. Am fost şi proiectant, şi reprezentant al antreprenorului general, şi project manager, şi dezvoltator, lucru care mi-a permis să înţeleg proiectele din diverse unghiuri şi interese.“

Având acest background, Ionescu spune că misiunea lui la Cumulus este de a dezvolta biroul şi de a-l consolida. Mai departe, sfatul pentru noile generaţii de arhitecţi este acela de a ridica ochii din planşă cât mai repede şi de a se conecta la lumea proiectelor reale.

„Trebuie să relaţioneze imaginea din mintea lor cu realitatea, să lucreze cât mai devreme posibil, alături de un arhitect, preferabil într-un birou de proiectare.“

Pasul cel mai important spre deschiderea unui birou propriu este însă clientul.

„Acesta este declicul spre antreprenoriat. Start-up-ul în arhitectură nu este neapărat legat de o problemă de finanţare. Cheia este primul client.“

Ionescu mai spune că doza de creativitate cu care sunt de obicei înzestraţi arhitecţii este şi un atu în business.

„Antreprenoriatul nu înseamnă doar să porneşti, ci să menţii un business. Apoi, după ce ştii să cânţi, trebuie să ştii şi să dai volumul la maxim.“

La final însă, orice proiect abordat nu trebuie să devină o insulă, ci să poată genera efecte şi interacţiuni în jurul lui care pot conduce la dezvoltarea unor zone întregi. Spre exemplu, refacerea Palatului Universul, unul dintre proiectele „curatoriate“ de Cumulus, a dus la revitalizarea întregii zone din jurul clădirii. La fel, Hotelul Marmorosch începe să creeze efecte pe orizontală.

„La Marmorosh, rezultatul este clar benefic şi pentru clădirea în sine, şi pentru oraş, şi pentru turiştii care vizitează oraşul. Arhitectul este un creator vizionar, dar din punct de vedere practic şi pragmatic este un integrator. Când creezi contextul, arhitectura este arta pe care o locuim, atunci ai reuşit ca architect să livrezi ceva special. Cei care abordează astfel de lucrări trebuie să-şi pună problema de integrare în contextul urban, în viaţa locuitorilor, iar pentru asta arhitectul trebuie să aibă abilităţi de a integra diverse concepte.“

Radu Ionescu crede că noile generaţii de arhitecţi vin pregătite pentru astfel de provocări, expunerea la o diversitate de factori de dezvoltare fiind un atu major faţă de generaţiile deja mature.

„Cred că generaţiile tinere sunt expuse din formare la diversitate, la multiculturalism, la multidisciplinaritate. Funcţionează în paradigma şi-şi faţă de noi care am mers pe sau-sau. Sunt mai adaptabili, flexibili, iar asta le dă un avantaj mare, inclusiv din punct de vedere antreprenorial.“

 

5 Lecţii de business de la Radu Ionescu, CEO al Cumulus

 Lecţia 1: Antreprenoriatul nu înseamnă doar să porneşti, ci să menţii un business.

Lecţia 2: Lucrează cât mai devreme posibil. Ridică ochii din planşetă! Ai curaj!

Lecţia 3: Clientul este declicul pentru antreprenoriatul în arhitectură.

Lecţia 4: Arhitectul este un vizionar, dar practic el este un integrator.

Lecţia 5: Când creezi şi contextul, nu doar proiectul, atunci ai reuşit ca arhitect.

 

Urmăriţi în fiecare joi de la ora 15 Lecţii de Business, noul proiect editorial realizat de ZF în parteneriat cu First Bank. Conectaţi-vă săptămânal la experienţele de business ale celor mai mari antreprenori din România prin platformele www.zf.ro, dar şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea First Bank