ZF/First Bank. Lecţii de business. Gheorghe Ciubotaru, Electroalfa: Vom avea licitaţii, dar nu vom avea oameni şi echipamente pentru proiecte. Obiectivul comun este să construim şi zic asta gândindu-mă la factorul politic

♦ Puţinele firme locale care mai pot gestiona proiecte din domeniul energiei încep să fie abordate de companii străine care deja s-au apucat de investiţii pe bani europeni ♦ Astfel, deşi România are în următorii 10 ani circa 20 de miliarde de euro pentru a-şi transforma sectorul energetic, există riscul să se trezească fără oamenii specializaţi şi echipamentele necesare derulării acestor investiţii ♦ Motivul? În timp ce alte state au dat drumul la licitaţii, România stă blocată în criză politică ♦ „Interesul României este să realizeze aceste proiecte, iar acest interes este al tuturor“, spune Gheorghe Ciubotaru, preşedintele grupului Electroalfa, un business antreprenorial ajuns la 30 de ani de activitate.

Grupul Electroalfa, controlat de omul de afaceri din Botoşani, are trei divizii, una de echipamente electrice (Electro-Alfa Interna­tio­nal), unde este realizată aparatură de dis­tri­buţie sau tablouri de distribuţie, una des­tinată confecţiilor metalice (Electro Alfa CM), dar şi o divizie specializată în livrarea la che­ie a proiectelor energetice, inclusiv par­curi solare (Electro Alfa Servicii Inginerie). Ca business, cea mai mare firmă a grupului este Electro-Alfa International, care anul trecut a ajuns la afaceri de aproape 172 de milioane de lei, cu 9,5% mai mari faţă de cele din 2019, iar potrivit celor mai re­cen­te informaţii, la nivel de grup Electroalfa a avut un rulaj de 205 milioane de lei în 2020.

„Eu sunt optimist ca şi construcţie pe ceea ce voi face eu în urmă­to­rii zece ani. În privinţa ca­pacităţii României de a atra­ge fondurile euro­pene, clar nu“, a spus Gheorghe Ciu­bo­taru, în cadrul unui nou episod al Lecţii de Busi­ness, proiectul editorial ZF susţinut de partenerul First Bank.

Omul de afaceri spune că România, prin toate fondurile europene disponibile, are şansa de a aduce local circa 20 mld. euro în următorii zece ani pentru proiecte care vi­zează tranziţia ener­getică, în prin­ci­pal. Dar provocările de a aduce aceşti bani local vor fi pe măsura opor­tunităţii, mai crede Ciubotaru.

„Trecem printr-o perioadă critică legată de existenţa forţei de muncă cali­fi­ca­te la toate nivelurile. Ţările din Vest, dar şi ve­cinii noştri deja sunt în plină etapă de im­plementare a acestor programe (cu fonduri euro­pene), au loc licitaţii, ba în unele cazuri proiectele au început să fie realizate fizic. Toate ţările europene beneficiază de finan­ţări importante, dar toţi ne batem pe ace­leaşi resurse limitate.“

Ciubotaru dă un exemplu spunând că în dialogul cu furnizorii majori de echipa­men­te deja livrările sunt amânate pentru urmă­toarele opt luni de zile.

„Ne vom trezi în situaţia în care vom avea licitaţii făcute şi nu vom avea materia primă pentru că termenele de livrare se duc la peste un an. Mai mult decât atât, forţa de muncă din energie este acum la cel mai scă­zut nivel. Poate că în 2022 vor începe să fie active anumite aplicaţii, în sensul că se vor ter­mina ghidurile, se vor finaliza licitaţiile, con­testaţiile, poate undeva în ultimul tri­mes­tru din 2022 vor începe să apară pro­iecte în piaţă. Dar în 2023 puţini vor reuşi să construiacă şi să realizeze din cauza crizei de la nivelul furnizorilor şi a lipsei forţei de muncă, aflată acum la un nivel periculos de scăzut.“

 

Un interes comun

Pe 27 septembrie, Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) al României prin care piaţa locală ar putea accesa 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Primii bani ar trebuie să intre în ţară până la finalul anului, aceste tranşe fiind oarecum de încurajare pentru ca toate statele să îşi lanseze proiectele. Restul banilor vin după îndeplinirea refomelor şi abia atunci începe greul.

„Interesul României este să se realizeze aceste proiecte iar acest interes este al tuturor. Mă gândesc la factorul politic, să înceapă să stea de vorbă cu constructorii,, cu antreprenorii să găsim soluţii de a elimina birocraţia, pentru că obiectivul comun este să construim.“

Până la depăşirea crizei politice, companiile locale au început să se mişte, atât la nivel local, cât şI regonal.

„PNRR-ul, dar şi fondurile de modernizare vor aduce în zona de producţie, stocare a energiei renerabile, în zona eficienţei energetice şi a mobilităţii electrice peste 20 de miliarde de euro. Este o sumă imensă. Această sumă urmează a fi transpusă în proiecte până în 2030.“

 

Miliardul de euro

Astfel, compania are în analiză mai multe proiecte, de la construcţia de panouri solare pe propriile fabrici, care însumează 27.000 de metri pătraţi, realizarea de proiecte la cheie pentru investitorii în energia verde, până la proiecte de stocare a energiei sau mobilitate electrică.

„Pe linia de business a produselor electrice, Electroalfa poate realiza din costul total al unui parc fotovoltaic undeva în jur de 25% pentru că panourile electrice au o sursă unică, sunt făcute în China. Putem da parcul 100% funcţional la cheie. În zona de eficienţă energetică, putem asigura servicii complete, la fel în zona de storage.“

Astfel, Ciubotaru crede că până în 2030, firmele din grupul Electroalfa vor putea genera un business, pe cei opt ani, de circa 1 miliard de euro din proiectele livrate în direcţia tranziţiei energetice.

„Estimăm că în perioada 2022-2030 vom ajunge la aproape 1 miliard de euro cifră de afaceri totală, spartă pe cei 8 ani, deci vom aduce, în lei, 500-700 de milioane de lei anual, peste 100 de milioane de euro. Lucrăm în sensul acesta extrem de atent şi pragmantic.“

 

Nu există leadership din nimic

Grupul Electroalfa are 30 de ani de activitate, circa 550 de angajaţi în total şi patru unităţi de producţie.

„Dacă ar fi să mă uit în urmă la cei 30 de ani, nu au fost momente în care să ne plictisim. Am avut multe momente dure de-a lungul istoriei noastre, dar ultimii doi ani au fost cu totul speciali din cauza acestei pandemii şi a impactului asupra sănătăii oamenilor noştri. Aici au fost cele mai mari provocări. A fost o perioadă cu soluţii puţine şi contradictorii, dar am reuşit să ne adaptăm rapid acestui context.“

Dincolo de factorul uman, impactul în business s-a resimţit prin pierderea peste noapte a legăturii cu partenerii externi.

„Mulţi parteneri de afaceri nici nu mai răspundeau la telefon. Perioada a fost critică prin dispariţia acestor conexiuni, a dialogului. Lucru acesta l-am resimţit mai ales pe partea de exporturi. Din fericire, piaţa internă a funcţionat. Contractele din 2019 s-au materializat în 2020.“

Însă, acest blocaj, paradoxal, a deblocat anumite resurse interne, inclusiv de forţă de muncă, astfel că Electroalfa a putut realiza o investiţie de 8 milioane de euro într-o unitate de producţie într-un timp record, de 11 luni.

Dincolo de organizaţie, oamenii de la vârful ei au fost de asemenea provocaţi.

„Asumarea rolului de lider este o mare onoare, dar presupune şi o mare responsabiliate. Fiecare dintre noi ştim ce înseamnă să stabileşti obiective care să te reprezinte, să le pui la o distanţă în timp şi apoi să faci tenace pas după pas. Când vorbim de oameni, responsabilitatea e cu atât mai mare. Oamenii îşi pun speranţele într-o companie pentru a se împlini profesional, dar şi personal.“

Ca sfat pentru antreprenorii aflaţi la început de drum, Ciubotaru mai spune că leadershipul fără cunoştinţe nu există

„Învăţaţi temeinic, indiferent de vârstă“, a mai precizat omul de afaceri.

 

Lecţii de Business de la Gheorghe Ciubotaru

Lecţia 1: Asumarea rolului de lider este o onoare, dar presupune o mare responsabilitate.

Lecţia 2: Stabileşte-ţi obiective, pune-le la o distanţă în timp, urmăreşte-le tenace pas cu pas.

Lecţia 3: Învaţă temeinic. Leadership fără cunoştinţe nu există.

Lecţia 4: Deciziile se iau gândindu-te la echipă şi la parteneri.

 

Urmăriţi în fiecare joi de la ora 15 Lecţii de Business, noul proiect editorial realizat de ZF în parteneriat cu First Bank. Conectaţi-vă săptămânal la experienţele de business ale celor mai mari antreprenori din România prin platformele www.zf.ro, dar şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.