Este cunoscut faptul că orice companie răspunde penal pentru infracţiunile pe care le săvârşeşte distinct de persoanele fizice (care pot fi, de asemenea, trase la răspundere penală). De la răspunderea penală a persoanelor juridice sunt excluse statul, autorităţile publice şi instituţiile publice, acestea din urmă însă numai dacă infracţiunile au fost săvârşite în exercitarea unei activităţi din afara domeniului privat.
O situaţie aparte este aceea în care persoana juridică cercetată penal intră în reorganizare, sub forma fuziunii, divizării ori transformării. Dintre aceste modalităţi de reorganizare ne vom concentra atenţia asupra particularităţilor fuziunii prin absorbţie.
Fuziunea se poate realiza fie prin absorbţia unei companii de către alta, fie prin contopirea mai multor societăţi pentru a alcătui una nouă.
În cazul fuziunii prin absorbţie, din punct de vedere penal este de interes dispariţia companiei absorbite, aceasta fiind radiată din registrele publice şi din Registrul Comerţului.
Prin acest tip de fuziune nu se formează o nouă companie, ci patrimoniul firmei absorbite urmează să fie transferat asupra celei absorbante. Din punct de vedere juridic, dispariţia persoanei juridice absorbite înseamnă că de la data radierii din aceste registre ea încetează să mai fie un subiect de drept.
Pentru că nu mai există, similar cu decesul în cazul persoanei fizice, suntem tentaţi să credem că în cazul fuziunii prin absorbţie, nu mai este atrasă nici răspunderea penală pentru infracţiunile săvârşite de compania absorbită.
Conform legii, lucrurile stau însă diferit.
Codul penal reglementează că în cazul unei companii absorbite care a săvârşit o infracţiune, răspunderea penală şi consecinţele acesteia vor deveni ale companiei absorbante - urmând ca la individualizarea pedepsei instanţa să ţină cont de cifra de afaceri sau de valoarea activelor companiei care a comis infracţiunea.
Prin această prevedere legală, răspunderea penală a companiei absorbite este „transferată” asupra celei absorbante. Deci, chiar dacă persoana juridică absorbită încetează să existe prin acest mod de reorganizare, persoana juridică „succesor” va fi trasă la răspundere penală pentru infracţiunea comisă de cea pe care a absorbit-o.
O astfel de reglementare a apărut pentru a elimina posibilitatea persoanelor juridice de a se sustrage de la răspundere penală prin reorganizare, întrucât deşi din punct de vedere juridic, formal, ele dispar, acestea nu îşi încetează în mod real existenţa.
Recent, în Franţa a avut loc un reviriment jurisprudenţial în această materie. Secţia penală a Curţii de Casaţie din Franţa a pronunţat o decizie la finalul lunii noiembrie 2020, prin care a stabilit că societatea absorbantă poate fi condamnată penal pentru o infracţiune săvârşită, anterior fuziunii, de societatea absorbită. Această schimbare de jurisprudenţă vine şi în contextul legislativ european, Curtea având în vedere noţiunea de continuitate economică şi funcţională a persoanei juridice în interpretarea Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Deşi interesul pentru care a fost prevăzut acest „transfer” de răspundere penală este unul legitim, cadrul legislativ ar trebui să fie unul mult mai clar şi previzibil, să prevadă criterii pentru atragerea răspunderii penale în acest caz. Scopul este de a se corecta situaţiile injuste în care o societate comercială absoarbe o alta, fără a şti că aceasta a săvârşit anterior o infracţiune, iar ulterior este trasă la răspundere penală pentru faptele comise de compania absorbită.
Nu în ultimul rând, nu putem să nu observăm că tragerea la răspundere penală ar trebui să survină ca ultima ratio, astfel că normele penale trebuie să beneficieze de un grad sporit de claritate şi previzibilitate. În caz contrar, poate fi afectat întregul mediu de afaceri, prin descurajarea reorganizărilor, aspect ce ţine de dinamica specifică a acestuia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
