Caută doar în titlu
Info

(P) Mircea Hava: Fondurile europene, prima opţiune pentru economia României

E foarte clar că avem de-a face cu o Europă scuturată puternic de o criza economică majoră, iar Romania e şi ea parte din acest tablou apocaliptic. Vocile specialiştilor îndemna şi dirijează liderii Europei, sub presiunea crizei, să schimbe paradigma unui sistem de acordare a banilor europeni bazat pe reguli rigide, în unul mai simplu, gândit să susţină beneficiarii şi să permită pornirea de investiţii care să aducă venituri la bugetele statelor membre. Din fericire, ideea relansării economiei europene a fost privită ca un întreg şi fără rezerve, iar ultimul vot din plenara Parlamentului European a înlăturat multe bariere, a scos dintre paranteze multe lucruri care nemulţumeau, lăsând loc de calcule simple şi eficienţă în folosirea banilor europeni. Totuşi, încă e mult de făcut, iar o bună parte din ceea ce trebuie făcut este de datoria statelor membre UE.

Recent adoptatele modificări de regulamente şi măsuri de flexibilizare ale regulilor de cheltuire şi transfer de fonduri europene între programe sau regiuni, respectiv a regulilor de ajutor de stat, coroborate cu nevoia de lichiditate financiară imediată injectată în economia naţională şi comunităţile locale ale României, ne arată că fondurile europene sunt o soluţie la îndemână pentru a ieşi din exilul economic în care ne-a trimis aceasta pandemie. Însă, vor avea de câştigat cei cu strategia cea mai bună, aplicată în cel mai scurt timp posibil. Guvernul României este în situaţia specială de a garanta, prin munca celor din Ministerul Fondurilor Europene şi a tuturor ministerelor şi instituţiilor subordonate/Organismelor intermediare, împreună cu beneficiarii, eficienţă şi responsabilitate.

Am supus atenţiei primului ministru, detaliat, câteva propuneri imediate care pot fi susţinute din disponibilul de fonduri europene nelansate, economii la licitaţii, corecţii financiare, transferuri între programele operaţionale, economiile la licitaţii publice derulate/în derulare pe proiecte, corecţiile financiare aferente, dar şi de bugetul de stat, împrumuturi, emisiuni de obligaţiuni. Aceste măsuri sunt complementare celor deja adoptate sau aflate în analizaă sau consultare. Ludovic Orban a anunţat ieri, în conferinţă de presă, posibilitatea relansării axelor 2.1 şi 2.2 din P.O.R, în regiunile unde nu s-a întâmplat asta.

Prezint succint în cele ce urmează câteva dintre acestea:

• Relansarea apelului pentru Microîntreprinderi din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiţii 2.1);
• Extinderea la nivelul majorităţii regiunilor, inclusiv a regiunilor Nord-Vest şi Centru a apelului lansat pentru IMM-uri din Programul Operaţional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiţii 2.2);
• Reconsiderarea lansării celor 12 apeluri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pregătite, dar care au fost amânate pentru anul în curs, şi transferul banilor spre apeluri noi cu fonduri ce răspund nevoilor imediate ale fermierilor şi companiilor care activează în sectorul agricol şi mediul rural;
• Lansarea urgentă a unui apel necompetitiv dedicat Ministerului Educaţiei şi Cercetării, finanţat din Programul Operaţional Competitivitate (altă sursă), care să finanţeze accesul tuturor şcolilor din România la o platforma educaţională unică (inclusiv catalog digital), care să permită desfăşurarea cursurilor online pentru fiecare din componentele sistemului de învăţământ non-universitar;
• Completarea activităţilor şi cheltuielilor eligibile din cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate şi alocarea de bani pentru achiziţia de echipament informatic (ex. laptop) şi acces la internet pentru elevii şi studenţii care provin din familii dezavantajate;
• Finanţarea operaţionalizării unei platforme unice de plăţi online (naţională) printr-un parteneriat al Ministerului de Finanţe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, administraţia publică locală şi alte instituţii interesate, care să întregească unitar, funcţional şi coerent tot sistemul de obligaţii financiare pe care persoanele juridice şi fizice le au în relaţia cu statul român şi autorităţile locale (surse posibile de finanţare: Programul Operaţional Capacitate Administrativă / Programul Operaţional Competitivitate);
• Regândirea condiţiilor de eligibilitate din apelul aflat în consultare publică în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare - Axa Prioritară 9. Protejarea sănătăţii populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 şi direcţionarea fondurilor pentru achiziţii de strictă urgenţă şi utilitate pentru spitalele care tratează şi sunt suport COVID-19, pentru a asigura un necesar naţional acoperitor de perspectivă imediată şi în caz de revenire a pandemiei.
• Partajarea responsabilităţii plafonate, în funcţie de tipologia procedurilor de achiziţii publice şi a valorii contractelor/facturilor, între AM-uri şi OI – uri în procesarea şi validarea pentru plată a cererilor de prefinanţare/plată şi rambursare; Cred că, personalul din AM şi OI trebuie, deopotrivă cu cel angajat/pus la dispoziţie de către beneficiari, să proceseze la maxim de intensitate obligaţiile de plată care pot conduce la atragerea cât mai rapidă a fondurilor europene, mai ales a celor angajate pentru anii 2020 şi 2021, în noile condiţii de flexibilitate permise de CE;
• Urgentarea, prin impunerea de termene limită şi constrângeri financiare, a lansării procedurilor de achiziţii publice prevăzute în planurile de achiziţii, mai ales ale celor unde beneficiari sunt instituţiile publice şi companiile cu capital public; sunt foarte multe instituţii publice beneficiare de fonduri europene care au tendinţă temporizării lansărilor/relansărilor de proceduri de achiziţii. Aceste situaţii genereză amânări ale atragerii de fonduri, finalizări târzii ale proiectelor, rulaj scăzut al banilor în economie, deprecieri şi modificări de preţuri în operare, blocaje în operarea unor servicii publice.
• Reducerea timpului real de procesare al cererilor de prefinanţare/plată şi rambursare de către AM-uri; Deşi contractele de finanţare prevăd termene de 20 de zile lucrătoare, practica procesării demonstrează diferenţe mari. De pildă, pe POR, beneficiarii aşteaptă onorarea unei cereri de plată/rambursare mai bine de 60 de zile, chiar mai mult. Şi asta deoarece contractele de finanţare nu instituie penalităţi pentru AM/OI responsabile, în situaţia în care, nemotivat, se amână efectuarea plăţilor către beneficiari. Instituţia răspunderii în contractele de finanţare nerambursabilă trebuie să privească deopotrivă şi AM/OI-uri, nu doar beneficiarii;
• Programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale şi autorizarea la plată a acestora. Asigurarea măsurilor adecvate de protecţie pentru personalul AM/OI şi beneficiar, alte categorii de personal implicat în validarea operaţiunilor incluse în cererile de rambursare finale;
• Posibilitatea măririi pedepselor instituite prin Codul Penal şi Codul de Procedură Penală pentru fraudarea fondurilor europene, mai ales în contextul folosirii pandemiei de COVID-19. În acest context, o eventuală temporizare a măsurilor legitime de investigare şi sancţionare, probate de evidenţe documentare şi faptice, a neregulilor, şi mai ales a fraudelor cu fonduri europene, reprezintă un semnal total neadecvat şi pe măsura aşteptărilor Comisiei Europene, Curţii de Conturi Europene, altor organisme europene şi naţionale abilitate şi, mai ales, a cetăţenilor contribuabili la bugetul Uniunii Europene. Măsurile trebuie să continue cu utilizarea resurselor umane, financiare şi logistice disponibile, cu respectarea măsurilor de protecţie adecvată.

Susţin ferm continuarea şi nicidecum amânarea termenelor de evaluare aferente cererilor de finanţare pentru derularea etapelor de verificare administrativă şi a eligibilităţii, etapelor de evaluare tehnică şi financiară, precum şi a etapelor de contractare. Cu cât contractăm mai repede, cu atât cresc şansele de absorbţie a fondurilor nerambursabile în ţară. Doar dacă situaţii grave impun o temporizare, se poate dispune distinct, de la caz la caz, de către AM/OI, măsuri de amânare/reprogramare.

Absorbţia fondurilor europene trebuie să fie o prioritate naţională reală, nu doar slogan. În anii anteriori, am fost obişnuiţi să privim la exemplele de ţări oferite ca model de accesare şi absorbţie de fonduri, de pildă Polonia. Această criză, trebuie să ne determine să devenim ca ţară un model de cheltuire a banilor la nivelul Uniunii Europene. Sunt convins că România are nevoie de o mobilizare sistematică, coordonată şi monitorizată zi de zi pe toate programele operaţionale, atât a activităţii AM/OI, cât şi a beneficiarilor. Pentru aceasta sunt necesare decizii de modificare a termenelor din contractele de finanţare şi instrucţiunile de implementare pentru realizarea achiziţiilor publice, pentru verificarea lor, pentru onorarea cererilor de prefinanţare/ plată/ rambursare, introducerea unui număr de maxim două clarificări pentru lămurirea unor dosare care să nu mai permită plimbarea luni în şir a dosarelor de implementare proiecte, între ministere/OI şi beneficiari.

Este necesar să ne asumăm responsabilitatea transformării ţării noastre în campioana absorbţiei de fonduri europene pentru perioada de programare curentă, a noilor fonduri alocate de către Uniunea Europeană pentru combaterea COVID-19 şi a pregătirii la timp şi temeinic pentru fondurile din viitorul Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027. Eu m-am săturat să privesc sau să mi se servească modele din alte ţări. E un moment în care putem să devenim noi un model! Aşa cum, în acest domeniu, au fost instituţia şi oraşul pe care le-am condus!

Trebuie să înţelegem deopotrivă, cu toţii, că e obligatoriu să aducem în ţară cât mai repede şi integral banii alocaţi României de Uniunea Europeană. Trebuie să înţelegem că aceşti bani sunt una din cele mai importante şi la îndemână resurse pe care le avem pentru economia naţională şi comunităţile locale.

Pe scurt, guvernul trebuie să reacţioneze clar şi desluşit în faţa acestor relaxări, cu intenţia imediata de a începe resuscitarea economiei prin pornirea investiţiilor cu fonduri europene. E obligatoriu să înţelegem aceste avantaje dar, mai ales, să dovedim că suntem capabili să folosim ceea ce ni se oferă. Pentru că, prea mulţi ani, România a avut obiceiul să ceară şi să nu folosească, devenind în acest fel lipsită de credibilitate.

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.