Info

(P) Gestionare digitală în industria asigurărilor şi soluţii de simplificare a sarcinilor

(P) Gestionare digitală în industria asigurărilor şi...

Autor: Publicitate

12.12.2019, 11:59 230

Ce reprezintă gestionarea digitală în sectorul asigurărilor? Această industrie este o combinaţie unică de cantităţi masive de date şi un proces foarte bine reglementat şi controlat pentru utilizarea şi stocarea datelor. Aşadar, un răspuns simplu ar fi că gestionarea digitală este procesul de administrare, control şi securizare a datelor, aşa cum sunt utilizate şi generate prin lanţul valoric al asigurărilor, într-un mod care să satisfacă toate cerinţele de securitate şi reglementare.

Datele şi reglementările din industria asigurărilor

Datele sunt esenţa industriei asigurărilor. Acestea sunt utilizate pentru a atribui şi monitoriza riscurile, ceea ce determină politicile de stabilire a preţurilor şi reînnoire care culminează cu rentabilitatea generală. Datele sunt utilizate de sistemele de bază pentru a urmări toate interacţiunile cu clienţii, contribuind la furnizarea de experienţe diferenţiate ale asiguratului.

Regulamentele sunt reversul medaliei. Ele definesc produsele de asigurare, cum şi unde pot fi vândute astfel de produse. Reglementările privind datele, fluxurile de date şi utilizarea lor sunt motorul pentru administrarea datelor.

Categorii de date

Datele au multe costuri. Pentru început, este costul menţinerii datelor într-un sistem - bandă, hard disk-uri sau unităţi solid-state. Apoi, este costul mutării datelor, cunoscut şi sub denumirea de cost de lăţime de bandă (bandwidth cost). Pentru formate de date mai vechi, poate fi necesară migrarea la un nou format.

Utilizarea datelor de către companiile de asigurări se încadrează în trei mari categorii:

  1. Date istorice la nivel de poliţă
  2. Date curente, lunare privind nivelul tranzacţiilor şi producţia curentă din calculele rezervelor
  3. Surse de date externe utilizate pentru atribuirea riscului. În această categorie sunt mai multe niveluri de date utilizate pentru a determina riscul pentru ceea ce este asigurat

Date istorice la nivel de poliţă

Datele istorice prezintă probleme şi beneficii aparte. Aceste date provin de la sisteme vechi - în mare parte de la centrele de date locale. Aceste seturi de date reprezintă o sursă excelentă de date longitudinale (date culese pe perimetre lungi) odată normalizate între diferitele formate de sistem. De asemenea, datele persistă - adesea timp de mulţi ani - la unele poliţe de asigurare de viaţă emise la naşterea titularului şi se încheie doar la decesul persoanei respective. Problema datelor istorice este costul normalizării. Cu excepţia cazului în care datele sunt transformate într-un format modern, partajabil, acestea rămân în magazii de date. Dacă există suficiente date într-un format vechi, atunci se poate plăti costul transformării într-un format modern. Raportul cost-beneficiu depinde de valoarea datelor.

Date curente, lunare la nivel de tranzacţie şi în curs de producţie din calculele rezervelor

Pentru a mulţumi autorităţile de reglementare, asigurătorul trebuie să păstreze întotdeauna o rezervă actuarială - bani care trebuie să fie disponibili în cazul unei creanţe. Odată cu trecerea timpului, banii se devalorizează din cauza inflaţiei – deci, asigurătorii trebuie să investească pentru a construi rezerva - sau riscă să nu poată plăti. În acelaşi timp, asiguratul trebuie să efectueze plăţi pentru a-şi menţine conturile în stare bună, ceea ce reprezintă datele la nivel de tranzacţie. Datele tranzacţionale curente au unele probleme similare cu ale datelor istorice, deoarece alimentează aceleaşi sisteme administrative. Elementele de date suplimentare sunt generate de clienţi din mai multe motive. De exemplu, datele noi vin pe măsură ce caracteristicile poliţelor se modifică şi prin procesarea nivelului poliţei în curs; mai multe date apar din controale suplimentare, meta-date şi date intermediare din sistemul şi rezultatele de evaluare a poliţelor. Dificultatea constă în controlul de reglementare sau respectarea noilor cerinţe de procesare, pe măsură ce sunt anunţate.

Date externe

Datele utilizate pentru a aloca riscul în momentul emiterii poliţei şi pe toată durata sa de viaţă provin acum din surse variate, inclusiv dispozitive purtabile. Câteva exemple: Fitbits, senzori IoT în locuinţă şi surse de date publice pentru scorurile de risc pe baze geografice. Astfel de date ajung la frecvenţe diferite şi niveluri diferite de eficienţă. Cantitatea datelor disponibile în prezent cu privire la articolul sau persoana asigurată este copleşitoare pentru majoritatea companiilor de asigurare. Abordarea generală este ca un terţ să estimeze riscul pentru loc, activitate sau persoană, iar asigurătorul urmăreşte doar scorurile şi modificarea acestora.

Reglementări: controale impuse produselor

Reglementările sunt legate de tipurile de produse pe care le vinde compania de asigurare şi de locul unde se distribuie poliţa. Pentru companiile de asigurări din SUA, reglementările încep la nivel de stat şi pot varia semnificativ între state. Guvernul federal al SUA are cerinţe suplimentare în funcţie de mărimea companiilor de asigurare. Reglementările internaţionale devin din ce în ce mai importante pe măsură ce mai multe companii încearcă să ajungă la o bază de clienţi globală. Printre exemple se numără: definirea rezervei şi poliţelor la nivel de stat, Sarbanes-Oxley Act (SOX) la nivel federal şi Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi IFRS-17 la nivel internaţional.

Pentru SOX există un cost al controlului procesului, deoarece fiecare etapă are un control. Autorizările trebuie să aibă loc între etape. Iată un exemplu de control al procesului: când Microsoft lansează o nouă versiune de Excel, calculele trebuie executate cu noua versiune, iar rezultatele trebuie apoi comparate cu versiunea mai veche. Este o simplă verificare pentru a garanta că motorul de calcul nu introduce erori, dar este totuşi un control. Acelaşi tip de testare/verificare are loc dacă este schimbat un sistem de operare. În acest caz, sunt permise doar modificări de politică şi nu modificări din software. Lista controalelor şi autorizărilor poate fi uriaşă şi complicată. Prin urmare, menţinerea respectării controalelor existente şi adăugarea continuă a unor noi contrale este costisitoare.

Pe scurt, rezultatul conformităţii este capacitatea de a repeta orice calcul la cerere. Actuarul trebuie să poată dubla calculele pentru autorităţi de reglementare şi auditori. Este versiunea absolută a transparenţei.

Simplificarea sarcinilor cu Microsoft

Complexitatea şi amploarea acestor probleme înseamnă automatizare şi evoluţia constantă a soluţiilor software. Microsoft inventează constant noi instrumente şi servicii, iar partenerii se alătură angajamentului de a inova pentru soluţionarea problemelor.

Microsoft oferă soluţii pentru a îmbunătăţi gestionarea digitală pentru industria asigurărilor pe toate platformele, de la soluţii locale, la hibride şi implementarea completă a cloud-ului Azure şi nu numai.

Mai multe informaţii despre modalităţile prin care Microsoft susţine asigurătorii să inoveze şi să transforme puteţi descoperi accesând cartea „Inside the data science virtual machine” sau site-ul Microsoft, segmentul despre asigurări.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO