Info

Obţinerea de informaţii financiare prin accesarea registrului centralizat de conturi bancare

Opinia specialistului

 Mihai Mareş, avocat penalist, Mareş & Mareş

Mihai Mareş, avocat penalist, Mareş & Mareş

La sfârşitul lunii august a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni.

Scopul reglementării este de a stabili  măsuri privind utilizarea informaţiilor şi analizelor financiare pentru a  preveni,  depista, investiga sau urmări penal infracţiunile ce ţin de competenţa Europol -  deci a unor categorii de fapte penale grave precum terorismul, criminalitatea organizată, corupţia, spălarea banilor, frauda.

Ordonanţa transpune Directiva (UE) 2019/1.153 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019, în acest sens.  scopul normei fiind de a  facilita cooperarea între Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din România şi unităţile de informaţii financiare din celelalte ţări ale Uniunii Europene.

În esenţă, ordonanţa reglemetează modalităţile de accesare a registrului centralizat de conturi bancare, evidenţă  electronică centralizată pentru conturi de plăţi şi conturi bancare identificate prin IBAN, prevăzut la art. 611 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Între autorităţile care pot să acceseze şi să consulte respectivul registru se numără: Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Direcţia Generală Anticorupţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne; Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi Secţia parchetelor militare, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie; celelalte unităţi de parchet, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Informaţiile obţinute prin consultarea registrului se pot utiliza inclusiv în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor grave amintite  mai sus.

În acest context, organele de urmărire penală pot folosi  informaţiile obţinute din această sursă ca probe în procesul penal ( în condiţiile în care pentru obţinerea unor astfel de informaţii de la alte instituţii (ANAF, bănci etc.) este necesară autorizarea magistratului)?

În opinia mea, răspunsul la această întrebare nu poate să fie decât negativ, având în vedere că:

1. Potrivit Curţii Constituţionale, normele legale ale unui  proces penal trebuie să fie clare, precise şi previzibile. Acest lucru implică  şi obligaţia legiuitorului de a reglementa un cadru normativ coerent în care normele să se completeze şi să se dezvolte reciproc într-un mod armonios, fără contradicţii  între actul normativ şi cele care reglementează aspecte particulare sau speciale.  ale Prin urmare, legile speciale trebuie coroborate  cu şi integrate în Codul de procedură penală, şi să detalieze prevederile procedural penale. Or, în cazul nostru, câtă vreme Codul prevede ca obţinerea unor astfel de informaţii să fie autorizată de un magistrat,  , legea specială nu poate  institui un mecanism alternativ.

2. Directiva transpusă prin adoptarea ordonanţei menţionează respectarea drepturilor şi principiilor fundamentale, precum: dreptul la viată  privată,  la protecţia datelor cu caracter personal, interzicerea discriminării, libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare şi principiile legalităţii şi proporţionalităţii infracţiunilor şi pedepselor, precum şi principiile şi drepturile fundamentale prevăzute de dreptul internaţional.

3. Ordonanţa  precizează clar că informaţiile privind conturile bancare trebuie să fie prelucrate potrivit procedurilor şi prin mijloacele legale aplicabile activităţilor în care sunt folosite  datele respective.

Or, astfel de proceduri sunt prevăzute în Codul de procedură penală, în scopul prevenirii intruziunilor nejustificate în viaţa unei persoane.

În concluzie,  obţinerea de informaţii financiare în procesul penal din această sursă centralizată trebuie autorizată de  magistrat, întocmai ca în cazul solicitării lor de la instituţii diferite.

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO