Comerţul internaţional reprezintă o componentă foarte importantă în economia statelor, fiind o activitate relevantă atât din punct de vedere economic, cât şi al siguranţei consumatorilor. De aceea, este important ca autorităţile statului în care urmează să intre mărfurile provenite dintr-un alt stat să cunoască acest fapt, astfel încât să poată fi respectat atât regimul fiscal, cât şi normele ce ţin de protecţia consumatorilor.
Sensul comun al noţiunii de contrabandă este unul mai larg decât sensul juridic, care limitează această noţiune la normele de incriminare ce descriu conţinutul infracţiunilor de contrabandă simplă şi contrabandă calificată, prevăzute în Codul vamal.
Astfel, prin contrabandă se înţelege atât „introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal”, cât şi „introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri”.
Dacă valoarea bunurilor sau mărfurilor se situează sub aceste valori, fapta care îndeplineşte condiţiile de mai sus constituie infracţiune dacă a fost săvârşită de două ori în decurs de un an. Tot contrabandă este şi înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.
Infracţiunea de contrabandă devine calificată, atrăgând pedepse mai mari, dacă bunurile respective sunt arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, materiale nucleare, substanţe toxice şi altele asemănătoare prevăzute expres în Codul vamal.
Pe lângă aceste ipoteze, antrenează răspunderea penală pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă şi colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal - cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate acesteia.
Legat de această ultimă ipoteză, este esenţial ca făptuitorul să ştie că bunurile ori mărfurile vor fi introduse în sau scoase din ţară cu evitarea controlului vamal, fără a fi relevant dacă autorul contrabandei va răspunde penal pentru această infracţiune. Practic, în această variantă asimilată făptuitorul acţionează similar unui tăinuitor, infracţiunea putând fi privită şi ca o formă specială de tăinuire.
De asemenea, trebuie avut în vedere că nu este obligatoriu ca bunurile să provină din contrabandă, fapta fiind infracţiune şi dacă bunurile sunt destinate contrabandei.
Infracţiunile indicate în Codul vamal, inclusiv contrabanda, implică o agravare a răspunderii penale dacă au fost săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate ori dacă infracţiunea a fost comisă de două sau mai multe persoane împreună.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru contrabandă simplă este închisoarea de la 2 la 7 ani, însă limitele de pedeapsă cresc în cazul contrabandei calificate, ajungând la închisoare de la 3 la 12 ani. În varianta agravată prezentată, pedepsele se stabilesc în intervalul 5-15 ani.
Având în vedere că sancţiunile sunt severe, este important ca organele de urmărire penală să încadreze corect fapta. Astfel, în ceea ce priveşte ipoteza deţinerii, trebuie să se stabilească dacă fapta este contrabandă ori o infracţiune distinctă, prevăzută în Codul fiscal, care incriminează fapta de „deţinere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat (...)”.
Raportându-ne la exemplul contrabandei cu ţigări, fapta va constitui contrabandă doar dacă făptuitorul deţine o cantitate mai mare decât limitele prevăzute de lege şi cunoaşte că acestea provin din contrabandă ori sunt destinate acesteia.
Un alt aspect relevant, care a reieşit din jurisprudenţa naţională, este faptul că operaţiunea de revânzare se circumscrie infracţiunii de contrabandă în forma asimilată, întrucât este tot o acţiune de vânzare, etapă finală a activităţii infracţionale şi scopul tuturor activităţilor aflate în aval (deţinere, transport etc.).
În ceea ce priveşte acţiunea de revânzare, este de reţinut că pentru a intra în sfera infracţională, autorul trebuie să cunoască că bunurile provin din contrabandă. Cu privire la acest aspect, organele judiciare pot stabili în baza unor împrejurări dacă făptuitorul cunoştea că bunurile provin din contrabandă. De exemplu, în contrabanda cu ţigări am observat împrejurări precum: lipsa marcajelor fiscale de pe pachetele de ţigări, faptul că pachetele de ţigări nu aparţin unei mărci comercializate pe teritoriul României, cumpărarea se realiza în locuri neautorizate, la un preţ mai mic decât cel practicat de comercianţi autorizaţi pentru produse similare etc.
Infracţiunea de contrabandă are un caracter transnaţional, ceea ce poate implica îndeplinirea unor condiţii suplimentare pentru a se ajunge la tragerea la răspundere penală a autorilor. Astfel, chiar dacă infracţiunea de contrabandă a fost comisă pe teritoriul mai multor state, dacă cel puţin un act a avut loc pe teritoriul României sau rezultatul infracţiunii s-a produs, parţial, pe teritoriul ţării, nu va fi necesară îndeplinirea unei condiţii de procedibilitate suplimentare.
Spre deosebire de situaţia expusă anterior, dacă infracţiunea de contrabandă e săvârşită de un cetăţean român sau de o persoană juridică română în totalitate în afara teritoriului României, pentru a fi aplicabilă legea română trebuie îndeplinite condiţii referitoare la limitele de pedeapsă ori să existe dubla incriminare. În acest caz, pentru a fi pusă în mişcare acţiunea penală faţă de suspecţi, este necesară autorizarea prealabilă a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În ceea ce priveşte mărfurile accizabile, prejudiciul produs statului constă în sumele de bani datorate la bugetul de stat, fiind incluse aici taxele vamale, TVA-ul şi accizele. Conform legislaţiei fiscale, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum. Noţiunea de eliberare pentru consum are un sens mai larg decât cel comun, fiind prevăzut expres în Codul fiscal, incluzând şi deţinerea, producerea ş.a. de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize.
S-a stabilit la nivel european, printr-o hotărârea a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, că dacă mărfurile au fost introduse ilegal pe teritoriul vamal al Comunităţii, autorităţile statului membru situat la frontiera externă a acesteia au competenţa de a recupera datoria vamală şi taxa pe valoarea adăugată, chiar şi în cazul în care aceste mărfuri au fost transportate ulterior într‑un alt stat membru în care au fost descoperite şi apoi puse sub sechestru. În ceea ce priveşte accizele, autorităţile acestui stat membru pot recupera accizele, cu condiţia ca aceste mărfuri să fie deţinute în scopuri comerciale.
În concluzie, având în vedere că fenomenul contrabandei cu produse accizabile şi nu numai este des întâlnit în România, este recomandat ca administratorii societăţilor care deţin şi pun la dispoziţie spaţii de depozitare, efectuează transporturi internaţionale ori desfăşoară activităţi comerciale, să implementeze proceduri care să asigure un control efectiv asupra mărfurilor şi bunurilor deţinute, transportate ori comercializate, în sensul cunoaşterii provenienţei acestora.
Autor: Dr. Avocat Mihai Mareş – managing partner Mareş & Mareş
Articolele publicitare sunt marcate pe zf.ro cu Articol cu conţinut publicitar, (P), Advertorial sau Opinia Specialistului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
