Info

Este economisirea un pariu câştigat?

Opinia specialistului

Autor: Publicitate

19.11.2020, 09:00 1242

În ultimii zece ani, depozitele garantate ale populaţiei au înregistrat rate de creştere anuale între 5% şi 11%. Depozitele populaţiei au consemnat creşteri susţinute şi în termeni reali, chiar şi în condiţii economice adverse, precum cele marcate de criza financiar-bancară din perioada anilor 2008-2010 sau criza datoriei publice din Grecia, care a culminat în anul 2015 cu refuzul acestei ţări de a restitui suma de 1,5 miliarde de euro pe care o datora Fondului Monetar Internaţional

În primele 9 luni ale anului 2020, an marcat de criza generată de pandemia de Covid – 19, depozitele populaţiei au continuat să crească cu o rată superioară mediei din ultimii 10 ani. În trimestrul III al anului 2020, soldul depozitelor garantate ale populaţiei înregistra o majorare de 9% comparativ cu sfârşitul anului 2019, iar pentru anul 2020 estimăm un spor al depozitelor garantate ale populaţiei care ar putea atinge chiar şi nivelul de 15%, nivel ce ar reprezenta un record absolut în ultimii 10 ani.

Pentru mulţi analişti ai pieţei financiar-bancare din România, dar şi pentru publicul larg, această evoluţie peste aşteptări a economisirii poate să surprindă. Este binecunoscut faptul că depozitele populaţiei reprezintă unul dintre indicatorii cei mai sensibili la evoluţiile adverse ce pot afecta piaţa serviciilor financiar-bancare. Ca urmare, în contextul pandemiei de Covid – 19, puţini ar fi pariat pe o creştere record a depozitelor garantate ale populaţiei în anul 2020.

În cele ce urmează, voi prezenta câteva considerente ce explică evoluţia sustenabilă a economisirii în România din ultimii 15 ani, inclusiv în perioadele de timp când s-au manifestat condiţii adverse pentru economie şi/sau pentru piaţa serviciilor bancare.

Evident, sporul depozitelor garantate ale populaţíei este corelat cu creşterea veniturilor disponibile ale acesteia pe fondul majorării câştigurilor salariale medii care, începând din anul 2014, în termeni nominali dar şi reali, au avansat de la an la an cu aproximativ 5% până la 14%. În această perioadă de timp, ţara noastră a făcut progrese din perspectiva îndeplinirii criteriilor de convergenţă reală cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, câştigul salarial mediu net fiind unul dintre indicatorii relevanţi în acest sens.

 

 

Deşi creşterea salariului mediu net a fost un factor determinant pentru evoluţia economisirii în ţara noastră în ultimii 15 ani, totuşi, acesta nu explică de ce depozitele populaţiei au continuat să crească sustenabil în perioade de criză, când economia şi/sau sectorul bancar au fost afectate de manifestarea unor efecte adverse precum recesiunea, deprecierea cursului de schimb, deteriorarea portofoliului activelor bancare, scăderea profitabilităţii băncilor.

Răspunsul rezidă în faptul că economisirea a continuat să crească în România, chiar şi atunci când economia şi sectorul bancar au traversat perioade de criză cum a fost criza economică mondială din perioada 2007-2010, întrucât a existat un factor calitativ care a catalizat acest proces asigurându-i consistenţă şi sustenabilitate pe axa timpului. Acest factor catalizator este încrederea populaţiei în sectorul bancar şi în cadrul instituţional operaţionalizat de Banca Naţională a României pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare.

În cadrul conferinţei de presă din 6 octombrie 2015 de prezentare a Raportului asupra Stabilităţii Financiare, ediţia 2015 Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a sintetizat foarte bine care este rolul stabilităţii financiare în economie şi în societate: Definiţia (stabilităţii financiare - n.n.) ne arată că stabilitatea financiară este un bun public, iar insistenţa noastră de păstrare a stabilităţii financiare nu este câtuşi de puţin un moft. Economia de piaţă nu poate funcţiona corect şi se prăbuşeşte dacă stabilitatea financiară nu este asigurată. Foarte importantă este coordonarea politicilor macroeconomice şi a instituţiilor care au rol macroprudenţial pe diferite segmente: economic, social...etc' (Sursa: Agerpres, articol din 6 octombrie 2015 publicat în Economica.net, Secţiunea Finanţe/Bănci).

De-a lungul anilor, sporul constant al economisirii în România a constituit un răspuns elocvent la condiţiile stabile de pe piaţa financiar bancară.

Trendul descrescător al indicelui preţurilor de consum din România din perioada analizată a acţionat, de asemenea, tot în favoarea sporirii încrederii populaţiei în sistemul bancar, politica monetară adoptată în România având un efect de durată asupra evoluţiei preţurilor către zona de stabilitate monetară.

În cadrul eforturilor Băncii Naţionale a României de asigurare şi menţinere a stabilităţii financiare se înscrie şi sprijinul permanent acordat Fondului de garantare a depozitelor bancare (FGDB), în virtutea atribuţiilor acestuia în cadrul instituţional privind stabilitatea financiară în ţara noastră.

Scopul  FGDB este de a oferi deponenţilor o ”plasă de siguranţă” pentru situaţia în care banca la care aceştia deţin economii ar intra în dificultate.

FGDB contribuie astfel la menţinerea şi creşterea încrederii deponenţilor în sistemul bancar. Acest fapt a avut un efect pozitiv asupra consolidării stabilităţii financiare din România inclusiv prin asigurarea accesului neîntrerupt al deponenţilor la depozitele acestora şi prin asigurarea condiţiilor de continuare a prestării de servicii financiare către public în cazul băncilor aflate în dificultate.

Concret, FGDB protejează deponenţii atât prin garantarea depozitelor acestora, cât şi prin finanţarea acţiunilor de rezoluţie stabilite de Banca Naţională a României, în calitatea sa de autoritate de rezoluţie.

Comparativ cu perioada anterioară modificării legislaţiei în domeniul garantării depozitelor din România, protecţia depozitelor bancare a sporit, fapt care acţionează tot în sensul întăririi încrederii populaţiei în economisirea bancară, precum şi încurajarea în genere a comportamentului de economisire.

Totodată, o contribuţie semnificativă la consolidarea protecţiei deponenţilor o are şi termenul foarte redus de plată a compensaţiilor în cazul unui faliment bancar. Deşi, la nivelul Uniunii Europene, cadrul legal prevede posibilitatea unei diminuări graduale până în anul 2024 a termenului de plată a compensaţiilor de la 20 la 7 zile lucrătoare, Banca Naţională a României a optat pentru implementarea încă din anul 2015 a termenului de 7 zile lucrătoare.

Studiile de sondare a opiniei publice realizate de FGDB împreună cu Mercury Research relevă corelaţia strânsă între creşterea pe bază sustenabilă a economisirii şi încrederea deponenţilor în sistemul bancar din România.

Peste jumătate dintre respondenţi au declarat la ultimul sondaj realizat în 2018 că au multă încredere în băncile din România, această proporţie fiind mai mare decât cea înregistrată la precedentul sondaj realizat în anul 2013. Procentul persoanelor juridice care au încredere în băncile din România este de 70%, procent în permanentă creştere. 

De asemenea, gradul de îngrijorare referitor la stabilitatea sistemului bancar s-a diminuat, acesta fiind perceput ca stabil sau foarte stabil de către 53% dintre persoanele bancarizate, comparativ cu numai 40% în anul 2013.

 

În concluzie, sporul de-a lungul ultimilor ani a volumului depozitelor garantate ale populaţiei s-a consemnat în contextul menţinerii unui sistem financiar-bancar stabil, neafectat semnificativ de factori perturbatori care să impună aplicarea în România a unor măsuri severe de redresare sau rezoluţie. Astfel, şi percepţia populaţiei faţă de economisirea prin bănci s-a îmbunătăţit.

Nivelurile indicelui de încredere în economie al consumatorilor din România, cât şi al aşteptărilor acestora în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a economisirii au crescut în ultimii ani. Acest fapt sugerează menţinerea unui comportament prudent care şi-a pus amprenta şi asupra comportamentului de economisire al populaţiei.

FGDB administrează atât fondul de garantare a depozitelor, cât şi fondul de rezoluţie bancară. Fiind finanţate ex ante, an de an, cele două fonduri şi-au sporit nivelul resurselor atât datorită politicii prudente de investire a resurselor, dar mai ales datorită absenţei evenimentelor care să fi necesitat utilizarea lor.

În aceste condiţii de stabilitate, FGDB se plasează pe unul dintre primele locuri în rândul schemelor de garantare a depozitelor din Uniunea Europeană, cu un nivel de acoperire de aproape patru ori mai mare decât nivelul-ţintă minim care trebuie atins în toate statele membre până în anul 2024.

Impactul economic al situaţiei dificile de sănătate publică pe care o traversează în prezent România, împreună cu riscurile şi incertitudinile pentru perioadele viitoare, pot conduce la manifestarea din partea populaţiei a unei preferinţe generalizate către economisire suplimentară.

În acest context, capătă o şi mai mare importanţă păstrarea şi sporirea încrederii în sistemul financiar-bancar din România. Măsurile prudenţiale adoptate şi eficienţa dovedită a activităţii pilonilor sistemului de asigurare a stabilităţii financiare coordonate de către Banca Naţională a României, printre care se numără şi FGDB, asigură menţinerea unei bune funcţionării şi dezvoltări a sistemului bancar şi a pieţelor financiare atât în sprijinul populaţiei, cât şi al companiilor.

Petre Tulin

Director general

Fondul de garantare a depozitelor bancare

Petre Tulin este directorul general al Fondului de garantare a depozitelor bancare din decembrie 2016.

Are o vastă experienţă în domeniul bancar după o carieră de peste 26 de ani în top management şi poziţii de conducere atât în instituţii de credit, cât şi în Banca Naţională a României.

Absolvent al Academiei de Studii Economice - Facultatea de Planificare şi Cibernetică, Bucureşti, şi-a început cariera în anul 1991 ca bancher central în domeniul de supraveghere şi a continuat ca director adjunct al departamentului de politică bancară şi de politică financiară şi director al departamentului de reglementare şi licenţiere.

Între 2005 şi 2015, Petre Tulin a deţinut funcţii de CEO şi preşedinte al Consiliului de administraţie în trei instituţii de credit.

De-a lungul anilor, a urmat cursuri tehnice şi de management la instituţii de prestigiu, cum sunt: Federal Reserve System / Banca Mondială, Jesus College - Cambridge, Fondul Monetar Internaţional, Banca Reglementelor Internaţionale.

Articolele de tip advertorial publicate pe site-ul www.zf.ro sunt marcate cu (P), Advertorial, Articol cu continut publicitar sau Opinia specialistului.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO